Statul se împrumută mereu și plătește dobânzi tot mai mari

* Trezoreria a atras joi 595 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența în aprilie 2029, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,54% * valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei

Euforia de la Bursa de Valori București, unde joi a fost atins un nou maxim al indicelui BET, nu a influențat semnificativ evoluția leului, care s-a apreciat marginal față de euro și dolar.

Cursul monedei unice a scăzut joi de la 5,0558 la 5,0537 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,052 – 5,055 lei, după ce cotația euro a coborât în piața asiatică la 5,035 lei.

În piața monetară există sentimentul că dobânzile interbancare nu vor scădea rapid, astfel că indicii ROBOR se vor menține la valori comparabile cu cele din iarna lui 2023. În opinia lor, prima modificare a ratei de referință ar putea apare atunci când dobânzile comerciale se vor retrage sub pragul de 6,5%.

Ele au crescut cu rapiditate după primul tur al alegerilor prezidențiale, când banca centrală a decis să sterilizeze excesul de lei din piață, dar nu au trecut de pragul critic de 7,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de creditare a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat de la începutul acestei săptămâni la 7,15%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită miercuri de 7,22% la iar cel la 12 luni a revenit de la 7,33 la 7,34%.

Pentru a acoperi necesitățile stringente, statul se împrumută constant din piața monetară și acceptă valori ridicate ale dobânzilor solicitate de cumpărătorii de titluri de stat.

Trezoreria a atras joi 595 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența în aprilie 2029, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,54%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei.

Banca Centrală Europeană a redus principala sa rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 2,25% la 2%. Aceasta a fost cea de a opta decizie de scădere începând cu iunie 2024, când rata se afla la 4%.

Euro nu a fost afectat de această măsură și s-a apreciat la 1,1405 – 1,1435 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,4398 la 4,4272 lei.

Francul elvețian și lira sterlină au avut modificări marginale ale cursului, care a fost stabilit la 5,3995 lei, respectiv 6,0049 lei.

Majorarea cererii de aur, care este văzut drept un refugiu, stimulată de tensiunile comerciale latente dintre Statele Unite și China, au readus metalul galben peste pragul de 3.400 dolari. Uncia se tranzacționa joi în culoarul 3.360 – 3.405 dolari astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 479,8636 lei la 482,1625 lei.

De circa o săptămână, bitcoin s-a retras la suportul de la 104.000 dolari. Joi, el fluctua între 104.425 și 105.815 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 2.591 – 2.643 dolari.