Stop hărțuirii firmelor (Semnal legislativ)

După ani în care controalele succesive au devenit o constantă sufocantă pentru mediul de afaceri, statul ar putea fi pe punctul să facă un pas înapoi. Un proiect de lege aflat în procedură parlamentară propune limitarea drastică a controalelor asupra IMM, modificând trei dintre cele mai importante acte normative care guvernează relația dintre firme și autorități: Codul de procedură fiscală, Legea Inspecției Muncii și legislația privind protecția consumatorilor.

 Fără îndoială, măsurile propuse fac controlul mai predictibil, limitat și cât se poate de transparent. Pentru antreprenori, schimbarea ar putea însemna mai mult decât un simplu confort administrativ. Resursele eliberate prin reducerea controalelor pot fi direcționate către investiții, digitalizare, extindere sau crearea de locuri de muncă. Evident, într-o economie care se confruntă cu deficit de forță de muncă și presiuni concurențiale tot mai mari, orice oră câștigată în afara birocrației contează.

Analizând Proiectul (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2025/b653.pdf), observăm că prima și cea mai importantă intervenție vizează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015).

 Prin introducerea unui nou articol, se stabilește clar că microîntreprinderile și IMM-urile nu pot fi supuse, în mod obișnuit, la mai mult de două controale fiscale pe an, indiferent dacă acestea sunt generale, parțiale sau tematice. Practic, dispare posibilitatea ca aceeași firmă să fie verificată în mod repetat, pe aceleași aspecte, de structuri diferite ale administrației fiscale. Excepțiile sunt strict delimitate: suspiciuni documentate de fraudă fiscală, solicitarea expresă a contribuabilului sau situații de risc fiscal ridicat. Chiar și atunci, controalele trebuie anunțate în prealabil, iar durata lor este limitată.

  A doua modificare majoră privește Legea nr. 108/1999 privind Inspecția Muncii, un domeniu în care antreprenorii reclamă frecvent controale intempestive și interpretări excesiv de rigide. Noua reglementare introduce obligația motivării scrise a fiecărui control și limitează verificările repetitive la același angajator. Sunt exceptate doar cazurile grave – accidente de muncă, sesizări scrise ale angajaților sau controale dispuse de alte autorități competente.

În lipsa acestor situații, inspecția nu mai poate deveni o rutină care paralizează activitatea curentă a firmei. A treia intervenție legislativă vizează Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte, aplicată în principal de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Și aici, proiectul introduce o limitare clară a controalelor la același operator economic, precum și obligația ca orice verificare suplimentară să fie justificată prin existența unui pericol real și documentat pentru sănătatea sau securitatea consumatorilor.

În plus, controlul trebuie să fie proporțional, motivat și însoțit de un proces-verbal clar, comunicat într-un termen scurt. Dincolo de textele de lege, miza reală este una economică. România are peste 600.000 de IMM-uri active, iar pentru multe dintre ele, costul conformării administrative a ajuns să fie aproape la fel de împovărător ca taxele propriu-zise. Timp pierdut cu documente, consultanți, corecții și explicații repetate în fața mai multor instituții, adesea pe aceleași teme.

Proiectul de lege pleacă de la o realitate simplă: prea mult control nu înseamnă automat mai multă disciplină, ci mai puțină productivitate. Inițiatorii actului normativ recunosc indirect și un adevăr incomod: în contextul deficitului bugetar ridicat, controalele au fost folosite tot mai des ca instrument de presiune fiscală, nu ca mecanism de prevenție.

Noua abordare încearcă să inverseze logica, mizând pe conformarea voluntară și pe relația de încredere dintre stat și contribuabil. Desigur, legea nu este un panaceu, eficiența acesteia depinzând de modul în care va fi aplicată și de capacitatea instituțiilor de a respecta nu doar litera, ci și spiritul noilor reguli. Însă, ca semnal public, inițiativa este una rară, admițându-se că s-a exagerat (cu controlul firmelor) și că este cazul ca statul să își limiteze propria intervenție.

Dacă va fi adoptată, legea ar putea marca un moment de cotitură în relația dintre autorități și mediul de afaceri. Nu prin eliminarea controlului, ci prin readucerea lui la dimensiunea normală. Pentru IMM-uri, mesajul este clar și, pentru prima dată după mult timp, optimist: statul nu mai stă permanent cu lupa pe firmă, ci încearcă, în sfârșit, să lase economia să funcționeze.