Cum a intrat Iașul în clubul celor o mie de orașe care contează

Cum a intrat Iașul în clubul celor o mie de orașe care contează

Pe harta celor mai importante o mie de orașe ale lumii, România are doar două puncte. Unul este, previzibil, Bucureștiul. Celălalt nu este Clujul și nici Timișoara, ci Iașul”. Indicele Global al Orașelor 2026, publicat în luna septembrie de Oxford Economics, așază Capitala pe locul 214 și Iașul pe locul 486, într-un clasament deschis de New York, Londra și Paris.

Lista nu este un concurs de popularitate și nici un top turistic. Oxford Economics, casa britanică de analiză care urmărește economiile a peste două sute de țări și a circa opt mii de orașe și regiuni, cântărește fiecare oraș pe cinci piloni — economie, capital uman, calitatea vieții, mediu și guvernanță — și îi acordă fiecăruia un scor între zero și o sută. Intrarea în primele o mie înseamnă, în logica metodologiei, că orașul a devenit vizibil pentru investitorii și companiile care își aleg următoarea adresă.

Ce spun, de fapt, cifrele Iașului

Tabloul pe categorii este mai grăitor decât locul general. Iașul iese cel mai bine la mediu, unde ocupă locul 278, și la guvernanță, unde se situează pe 346, practic la egalitate cu Bucureștiul. La economie urcă până pe locul 398, iar la calitatea vieții pe 472. Punctul slab rămâne capitalul uman, unde orașul coboară spre coada clasamentului, pe locul 808 — un rezultat surprinzător pentru un centru cu cinci universități de stat și zeci de mii de studenți, dar explicabil prin faptul că indicele privește nivelul de educație și structura de vârstă a întregii populații, nu doar ce se întâmplă în amfiteatre.

Contextul ajută la citirea clasamentului. Un alt studiu Oxford Economics a plasat Iașul pe locul patru în Europa după ritmul creșterii economice din ultimii cincisprezece ani, înaintea Amsterdamului, a Copenhagăi și a Budapestei, într-o analiză în care Bucureștiul a ieșit abia al zecelea. Aceeași analiză observa că aproape jumătate din creșterea Iașului vine din sectorul informațiilor și comunicațiilor. Primăria a pus ascensiunea pe seama IT-ului, a serviciilor pentru afaceri și a statutului de centru universitar. Întrebarea firească este unde a lucrat, concret, această economie nouă. Iar răspunsul are, în bună parte, o adresă.

De la primul mall din afara Capitalei la cea mai mare clădire de birouri din țară

Compania IULIUS a deschis în 2000 Iulius Mall Iași, primul mall construit în România în afara Capitalei, un pariu care la vremea lui părea curajos pentru puterea de cumpărare a Moldovei. Doisprezece ani mai târziu, IULIUS inaugura Palas, ansamblul mixed-use, care reunește retail, birouri, un centru de evenimente și o grădină publică deschisă tuturor ieșenilor.

Piesa decisivă pentru economia orașului nu s-a aflat însă la parter, printre vitrine, ci la etajele clădirilor de birouri. Cele șapte clădiri de clasă A din Palas și Palas Campus (inaugurat în primăvara lui 2023 după o investiție de peste o 120 de milioane de euro și devenit cea mai mare clădire de birouri din România) adunau atunci, potrivit companiei, în jur de paisprezece mii de angajați și aproximativ șaptezeci de firme. În total, IULIUS a investit la Iași peste o jumătate de miliard de euro, iar Palas este descris drept cel mai mare centru de afaceri din afara Capitalei.

Chiriașii care au schimbat piața muncii

Pentru un oraș, metrii pătrați contează mai puțin decât oamenii care îi ocupă. Aici se vede diferența dintre un dezvoltator care vinde spații și unul care construiește un pol economic. Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, spunea la începutul acestui an, citat de Economica.net: „Un lucru mai puțin știut este că IULIUS se ocupă efectiv și de atragerea în clădirile respective a unor chiriași care creează locuri de muncă bine plătite”. Lista pe care o dădea ca exemplu pentru Palas include Amazon, Microsoft, AMD, Endava, Cognizant Softvision, Cegeka, Accenture sau Centric, iar concluzia lui era că „sunt puține orașe în Europa Centrală și de Est care au astfel de nume prezente la nivel local”.

Efectul de ricoșeu asupra orașului

Un loc de muncă bine plătit într-o clădire de birouri nu rămâne închis între pereții ei. El se transformă în chirii și apartamente cumpărate, în restaurante pline la prânz, cursuri, grădinițe private și weekenduri petrecute în oraș. Palas a devenit, în paralel, și un spațiu public de facto, cu o afluență care a depășit, anul trecut, 22 de milioane de vizite, adică aproximativ șaizeci de mii de oameni pe zi. Congress Hall, centrul de evenimente a ansamblului, a adus la Iași congrese medicale și conferințe profesionale care altădată mergeau automat la București sau la Cluj.

Ar fi forțat să atribuim unei singure companii locul 486 din clasamentul global. Creșterea Iașului are mai mulți autori, de la universități și spitale la zecile de firme românești de software apărute în ultimele două decenii și la fondurile europene. Dar este greu de imaginat că multinaționalele din tehnologie ar fi venit în același ritm fără un spațiu de birouri de standard internațional, livrat la cheie, în centrul orașului, cu tot ce le trebuie angajaților la câțiva pași.

Ce urmează: o remodelare de optzeci de milioane de euro

Compania nu tratează Palasul drept un proiect încheiat. Transformarea aflată în desfășurare, o investiție de optzeci de milioane de euro pe parcursul a aproximativ trei ani, pornește de la un concept semnat de biroul britanic Foster + Partners. Suprafața comercială închiriabilă urmează să ajungă la optzeci de mii de metri pătrați, Atriumul va fi extins și vitrat spre Palatul Culturii, grădina va avea noi alei, cascade și zone de relaxare, iar Congress Hall se mută într-un spațiu nou. Esplanada Teatrului pentru Copii și Tineret va deveni, la rândul ei, o zonă verde cu restaurante și un amfiteatru urban.