Cadrul legal al certificatului energetic în România

În contextul preocupărilor globale pentru eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon, legislația privind performanța energetică a clădirilor a cunoscut evoluții semnificative în ultimii ani.

Certificatul de performanță energetică reprezintă instrumentul central al acestui cadru legislativ, oferind transparență și informații standardizate despre eficiența energetică a clădirilor.

Evoluția reglementărilor în acest domeniu a culminat cu introducerea standardului NZEB (Nearly Zero-Energy Building - clădiri cu consum de energie aproape zero), care stabilește noi exigențe pentru toate clădirile noi și orientează transformarea fondului construit existent.

Prezentul articol analizează cadrul legal care reglementează certificatul energetic în România, evidențiind obligațiile legale, implicațiile nerespectării acestora, precum și tendințele de evoluție în contextul tranziției către construcții durabile și eficiente energetic, inclusiv implementarea standardului NZEB, obligatoriu pentru toate clădirile noi începând cu anul 2021.

Originea și evoluția cadrului legal

Reglementările privind certificatul energetic din România își au originea în directivele europene privind performanța energetică a clădirilor.

Acest cadru legal a evoluat semnificativ în ultimele două decenii, reflectând preocupările crescânde pentru eficiența energetică și sustenabilitate.

Directivele europene și transpunerea lor în legislația națională

Cadrul legislativ românesc privind certificatul energetic a fost modelat de următoarele directive europene:

· Directiva 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor - prima directivă care a introdus conceptul de certificare energetică;

· Directiva 2010/31/UE - a introdus cerințe mai stricte și conceptul de clădiri cu consum de energie aproape zero (NZEB);

· Directiva 2018/844/UE - a actualizat cadrul legal pentru a accelera renovarea energetică a clădirilor existente și a stabili o viziune pe termen lung pentru un fond de clădiri complet decarbonizat până în 2050.

Aceste directive au fost transpuse în legislația națională în principal prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată și actualizată succesiv.

Certificatul energetic - obligații legale actuale

Cadrul legal actual impune obligații clare privind certificatul energetic pentru diverse categorii de clădiri și situații specifice.

Obligativitatea certificatului energetic

Conform legislației în vigoare, certificatul de performanță energetică este obligatoriu în următoarele situații:

· La vânzarea oricărei clădiri sau unități de clădire (apartament, spațiu comercial etc.);

· La închirierea oricărei clădiri sau unități de clădire, indiferent de durata contractului;

· Pentru clădirile noi, la recepția lucrărilor de construcție;

· Pentru clădirile existente, supuse unor lucrări de renovare majoră;

· Pentru clădirile deținute sau ocupate de autorități publice cu o suprafață utilă totală mai mare de 250 m² și frecvent vizitate de public.

Certificatul energetic trebuie elaborat de auditori energetici autorizați.

Valabilitatea acestuia este de 10 ani de la data emiterii, cu excepția situațiilor în care se efectuează lucrări de renovare majoră care afectează performanța energetică a clădirii.

Obligații specifice în tranzacțiile imobiliare

În contextul tranzacțiilor imobiliare, cadrul legal stabilește următoarele obligații:

· Vânzătorul/investitorul/administratorul imobilului are obligația de a pune la dispoziția potențialului cumpărător/chiriaș certificatul energetic înainte de încheierea contractului;

· Informațiile privind performanța energetică din certificat trebuie incluse în anunțurile de vânzare/închiriere din mijloacele de comunicare în masă;

· Notarii publici au obligația de a menționa în actele de vânzare-cumpărare încheierea contractului de furnizare a certificatului energetic și preluarea acestuia de către cumpărător;

· La transferul dreptului de proprietate, certificatul energetic se predă noului proprietar.

Sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor legale

Nerespectarea obligațiilor legale privind certificatul energetic poate atrage diverse sancțiuni, în funcție de natura încălcării.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC).

Consecințe practice ale lipsei certificatului energetic

Dincolo de sancțiunile contravenționale, lipsa certificatului energetic poate avea consecințe practice semnificative:

· Posibilitatea refuzului de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare de către notarii publici;

· Dificultăți în obținerea finanțării bancare, întrucât multe instituții financiare solicită certificatul energetic în procesul de evaluare a garanției imobiliare;

· Imposibilitatea accesării anumitor programe de finanțare pentru renovare sau eficientizare energetică;

· Potențiale litigii și solicitări de daune din partea cumpărătorilor/chiriașilor care pot invoca lipsa informațiilor esențiale despre performanța energetică a imobilului.

Standardul NZEB și implicațiile sale pentru certificatul energetic

Implementarea standardului NZEB (Nearly Zero-Energy Building) reprezintă una dintre cele mai importante evoluții recente în cadrul legal privind performanța energetică a clădirilor, cu implicații semnificative pentru procesul de certificare energetică.

Cerințe legale privind NZEB în România

Conform legislației actuale, toate clădirile noi pentru care se solicită autorizație de construire trebuie să respecte standardul NZEB:

· Din 31 decembrie 2018 - pentru clădirile noi deținute/ocupate de autorități publice;

· Din 31 decembrie 2020 - pentru toate clădirile noi, indiferent de proprietar sau destinație.

Standardul NZEB impune:

· Un consum de energie primară din surse neregenerabile sub pragurile definite în funcție de categoria clădirii și de zona climatică (între 50-100 kWh/m²/an pentru clădirile rezidențiale și 75-120 kWh/m²/an pentru cele nerezidențiale);

· O contribuție minimă a energiei din surse regenerabile de cel puțin 30% din consumul total de energie primară.

Certificatul energetic ca instrument de verificare a conformității cu NZEB

Certificatul energetic reprezintă principalul instrument prin care se verifică și se atestă conformitatea unei clădiri cu cerințele standardului NZEB:

· O clădire NZEB trebuie să obțină un certificat energetic de clasă A sau A+;

· Certificatul trebuie să evidențieze consumul de energie primară din surse neregenerabile sub pragurile NZEB;

· Trebuie să demonstreze contribuția minimă a surselor regenerabile de energie;

· Certificatul include indicatori specifici care atestă conformitatea cu standardul NZEB.

Astfel, certificatul energetic devine nu doar un document informativ, ci și un instrument de verificare a conformității cu cerințele legale obligatorii pentru clădirile noi.

Evoluții recente și tendințe în legislație

Cadrul legal privind certificatul energetic și performanța energetică a clădirilor continuă să evolueze, reflectând obiectivele europene mai ambițioase privind decarbonizarea sectorului construcțiilor.

Modificări recente în legislația națională

Printre modificările recente relevante se numără:

· Ordinul nr. 1/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, care a actualizat procedurile de atestare și controlul calității certificatelor energetice;

· Actualizarea metodologiei de calcul al performanței energetice, pentru a reflecta mai bine comportamentul real al clădirilor și tehnologiile moderne;

· Implementarea unor cerințe mai stricte privind conținutul și calitatea certificatelor energetice, inclusiv verificări mai riguroase din partea autorităților competente.

Concluzii

Cadrul legal privind certificatul energetic și standardul NZEB a evoluat semnificativ în ultimii ani, reflectând importanța crescândă a eficienței energetice în sectorul construcțiilor.

Dincolo de obligațiile legale și de sancțiunile pentru neconformare, aceste reglementări oferă oportunități importante pentru modernizarea fondului construit și pentru reducerea costurilor cu energia.

Certificatul energetic nu trebuie privit doar ca o cerință birocratică, ci ca un instrument valoros pentru evaluarea proprietăților, planificarea investițiilor și maximizarea valorii imobiliare pe termen lung.

În contextul tranziției către clădiri cu consum de energie aproape zero (NZEB) și al obiectivelor ambițioase de decarbonizare, importanța acestui document va continua să crească.

Implementarea efectivă a cadrului legal necesită eforturi concertate din partea tuturor celor implicați - autorități, profesioniști din domeniu, proprietari și investitori.

Prin dialog, educare și monitorizare eficientă, certificatul energetic își poate îndeplini rolul de catalizator al transformării fondului construit într-unul mai eficient, mai confortabil și mai puțin poluant.