Cum ne afectează convingerile limitative

Potrivit dr Menis Yousry, un renumit psihoterapeut, comportamentul uman este răspunsul la interpretarea pe care noi o dăm experienţelor din trecut. El este convins că nu putem schimba nimic atât timp cât nu înţelegem cauza De aceea, el crede că, doar schimbându-ne comportamentul, nu putem schimba mare lucru, dacă nu înţelegem care sunt cauzele acelei atitudini ori trăirilor. Majoritatea oamenilor se cunosc foarte puţin şi se comportă aşa cum ar dori cei din jur, nu aşa cum sunt ei fiindcă nu ştiu ce ar trebui să facă. Motivul vine din securitatea personală, iar explicaţia este simplă – cei mai mulţi dintre noi se comportă aşa cum ar dori cei din jur, răspund la aşteptările lor, renunţă la visele lor din dorinţa de a fi acceptaţi. „Nimeni nu se poartă ca el însuşi, ne purtăm cu toţii ca altcineva pentru că acţionăm pentru a ne proteja, ne gândim cum să supravieţuim în lume. Acesta este domeniul în care eu mi-am început activitatea. Mi-am dat seama că nu acţionam ca fiind eu însumi, eram altcineva. Trăiam şi acţionam ca reacţie la ceea ce mi se întâmplase înainte şi luam decizii din frică, în relaţii şi în tot ceea ce făceam. Am devenit foarte interesat să înţeleg cum funcţionează creierul uman şi cum comunicăm între noi şi am găsit o abordare unică care îmbină psihologia cu biologia”, este convins dr Menis Yousry. Ca să îţi dai seama dacă eşti autentic sau nu este suficient să priveşti în jur – sunt oameni care vorbesc din inimă şi sunt ei înşişi, sunt acele persoane pe care le-ai urma oricând şi oricum. Sunt oameni care vorbesc din perspectiva a ceea ce nu sunt şi se simte imediat. Comparând cele două comportamente putem afla în ce categorie ne aflăm, apoi să încercăm să aflăm de ce nu suntem noi şi ceea ce ne ţine pe loc.
Emoţiile sunt cauza limitărilor
În fiecare secundă vorbim cu noi, ne spunem anumite lucruri, mintea ne transmite tot felul de mesaje. O persoană convinsă că nu este bună la sport, deşi nu a încercat niciodată să facă niciun exerciţiu, nu va intra niciodată într-o sală ori pe vreun teren. Dacă am trăit în copilărie unele evenimente dureroase vom încerca, pe cât posibil, ca adulţi să le ocolim, lucru care în timp determină o convingere limitativă. Spre exemplu, mesaje de genul „Toţi bărbaţii sunt egoişti” sau „Femeile vorbesc prea mult” nu vor permite niciodată o comunicare corectă fiindcă deja avem programe care rulează în mintea noastră. „Primele noastre experienţe pe această lume imprimă felul în care se dezvoltă creierul nostru şi stabilesc felul în care vom interacţiona mai târziu cu ceilalţi. Imaginea pe care o avem despre noi este bazată pe felul în care ceilalţi au interacţionat cu noi în copilărie, pentru că noi trăiam atunci într-o lume emoţională. Când creştem, avem deja format un tipar în creier şi întâlnim oameni care se potrivesc tiparelor noastre şi care vor provoca situaţii similare cu cele pe care le-am experimentat când noi eram mici. Ce se întâmplă este că, în această situaţie, noi încercăm să ne protejam şi mai tare. De exemplu, dacă tiparul meu este să simt nevoia ca oamenii să mă iubească, să mă placă, voi face tot ce pot ca să obţin acest lucru şi este posibil să ajung într-o relaţie în care eu dau totul, iar celălalt ia totul, pentru că tiparul lui îl împinge să acţioneze astfel. Aşa se manifestă protecţia”, a explicat dr Yousry.
Tiparele vin din primele noastre experienţe. Avem o idee despre cine suntem care nu este adevărată mereu, iar ceea ce credem acţionează ca un filtru şi ne schimbă percepţia. Acest lucru ţine de convingerile noastre, care se pot schimba fiind atenţi la noi şi trăind cât mai multe experienţe care ne vor aduce emoţii diferite. Secretul este tocmai gestionarea acestor emoţii şi folosirea lor în scopuri care ne ajută să creştem.

Citeşte şi: Cât de mult influenţează afacerile poziţia corpului

Maura ANGHEL

„Nu accepta viaţa asa cum ţi-o propun oamenii. Nu înceta de a te convinge că viaţa ar putea fi mai frumoasă, a ta şi a celorlalţi, nu o altă viaţă viitoare, care ne-ar consola de aceasta şi ne-ar ajuta să-i acceptam mizeria. Din ziua în care vei începe să înţelegi că nu Dumnezeu, ci oamenii sunt răspunzători de aproape toate nenorocirile vieţii, nu te vei mai resemna” - Andre Gide