Tribunalul București judecă joi cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA în care a fost condamnat la 10 ani de închisoare și la plata unui prejudiciu de 60 milioane euro / El invocă o decizie din 2025 a Liei Savonea / A obținut secretizarea numelui său pe portalul instanțelor

 :

Omul de afaceri Dan Voiculescu, fondator al trustului media Antena Group, solicită unui complet de judecată de la Tribunalul București rejudecarea dosarului în care a fost condamnat, în august 2014, la 10 ani de închisoare. De asemenea, el cere și rejudecarea obligației de a achita statului român, în solidar, suma de 60 de milioane de euro, decizie luată prin aceeași sentință.

Primul termen al procesului este programat peste două zile, la Tribunalul București. Pentru a-și justifica solicitările, Voiculescu invocă o hotărâre de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, a fost incriminată că ar fi săvârșit în timpul judecății infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris.

 În cursul documentării pentru acest articol, numele lui Voiculescu a dispărut de pe portalul instanțelor ca revizuent în acest proces, Tribunalul București transmițând că anonimizarea a avut loc la cererea acestuia.

Context

În august 2014, pe baza unui rechizitoriu al DNA, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

El a fost eliberat condiționat din închisoare în iulie 2017, după 2 ani și 11 luni. În dosar au primit condamnări și alte persoane, completul de judecată incriminând participarea inculpaților la privatizarea frauduloasă a Institutului, entitate subordonată Ministerului Agriculturii care, prin aceeași sentință, a obținut plata în solidar de la acuzați a sumei de 60,4 milioane de euro stabilită drept prejudiciu.

- articolul continuă mai jos -

  Pentru recuperarea banilor, judecătorii au pus sechestru pe mai multe bunuri, în special ale lui Voiculescu. Anul trecut, autoritățile au anunțat că din prejudiciul de 60,4 milioane de euro și încă alte 20 – produs al infracțiunii, fuseseră recuperați doar aproape 18 milioane de euro.

În perioada recentă, Jean Cătălin Sandu, unul dintre inculpați, a obținut, pe baza unei căi extraordinare de atac, suspendarea demersurilor statului de recuperare a prejudiciului în baza sentinței din 2014.

 Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a admis o susținere a lui Sandu că în timpul procesului a fost prezentat un înscris fals – un raport de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul DNA Aurelia Nicolae care ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Suspendarea a rămas definitivă printr-o decizie a Curții de Apel București. G4Media.ro a făcut verificări și a constatat că experta DNA Aurelia Nicolae nu doar că nu a fost condamnată pentru mărturie mincinoasă sau alte infracțiuni, dar nici măcar nu a fost trimisă în judecată. Pe fond, revizuirea lui Sandu are termen pe 13 februarie 2026.

Prin demersul său inițiat pe 12 ianuarie 2026, tot la Tribunalul București, și tot cu obiect revizuirea sentinței din august 2014, Dan Voiculescu solicită, în ceea ce privește soluția sa de condamnare, rejudecarea speței atât în latură penală, cât și în cea civilă, referitoare la prejudiciu.

Motivarea invocată în acțiune, document consultat de reporterul G4Media.ro, este un articol din Codul de Procedură Penală care justifică redeschiderea unui dosar penal deoarece ”un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză.”

 În acest sens, revizuentul a anexat o sentință din septembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în care un complet condus de șefa instituției, judecătoarea Lia Savonea, a decis definitiv că, în cursul judecății care a dus la condamnarea lui Voiculescu, judecătoarea Camelia Bogdan ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin modalitatea în care a dispus confiscarea unor bunuri ale inculpaților în demersul de recuperare a prejudiciului.

Savonea a mai constatat că, între timp, răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris, dar incriminarea a fost preluată de avocatul lui Voiculescu și utilizată acum pentru a obține admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire și, apoi, rejudecarea speței de la zero.

 Avocatul revizuentului a susținut că decizia din 2014 este, în noul context, ”marcată de elemente profunde de nelegalitate, cât și de netemeinicie (…)”. Bogdan a atacat temeiul deciziei lui Savonea printr-o contestație în anulare depusă la Înalta Curte, demers care i-a fost respins definitiv pe 25 noiembrie 2025.

În timpul documentării articolului, în dreptul acestui proces de pe portalul instanțelor numele lui Dan Voiculescu a dispărut, fiind înlocuit cu titulatura ”Anonimizat 1”.

 Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Tribunalul București a transmis că înlocuirea a avut loc pe data de 20 ianuarie 2026, ”la cererea expresă” a lui Voiculescu care a invocat Legea GPDR, respectiv două prevederi din articolul 17 cunoscute generic ca ”Drept la ștergerea datelor” („dreptul de a fi uitat”) și articolul 21 care permite persoanelor vizate să se opună prelucrării datelor personale, din motive legate de situația lor particulară.

Voiculescu a mai justificat anonimizarea printr-un articol din Legea 544/2001 privind informațiile de interes public care prevede exceptarea de la accesul liber al cetățenilor a informațiilor privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.