Banii de pe autostrada Bacău - Pașcani, mutați pe calea ferată Cluj-Oradea!
O mutare cu efecte majore asupra infrastructurii României se pregătește în culisele negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană. Cele trei loturi ale Autostrăzii Moldovei A7 dintre Bacău și Pașcani, care nu mai pot fi finalizate în termenul impus de PNRR, riscă să piardă finanțarea nerambursabilă europeană și să fie mutate pe componenta de împrumut. În locul lor, magistrala feroviară Cluj-Napoca - Episcopia Bihor ar urma să primească fondurile gratuite de la Bruxelles.
Practic, România nu pierde bani europeni, dar schimbă natura finanțării. Dacă până acum autostrada A7 urma să fie construită cu granturi nerambursabile, după renegociere lucrările vor fi plătite din împrumuturi care vor trebui returnate în următoarele decenii. Diferența se va vedea în costurile suportate de stat și, indirect, de contribuabili.
A7, victima întârzierilor și a termenelor imposibile
Problema principală este că loturile Bacău - Pașcani au ajuns la aproximativ 50% stadiu fizic și nu mai au șanse reale să fie terminate până la termenul-limită din august 2026.
Întârzierile cauzate de exproprieri, relocări de utilități și dificultăți administrative au făcut imposibilă respectarea calendarului inițial al PNRR. În fața acestui risc, Ministerul Transporturilor a ales o soluție de salvare: mutarea autostrăzii pe componenta de împrumut și înlocuirea ei cu un proiect feroviar care are șanse mai mari să atingă jaloanele stabilite cu Comisia Europeană.
Calea ferată Cluj–Oradea devine noua vedetă a PNRR
În timp ce pe A7 se luptă cu timpul, proiectul feroviar Cluj-Napoca – Episcopia Bihor vine cu un avantaj decisiv: jaloanele au fost simplificate în urma renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență.
Nu mai este necesară finalizarea completă a lucrărilor până la 31 august, ci atingerea unor indicatori intermediari măsurați prin lungimea de cale ferată pe care este montat pachetul șină-traversă.
Pe loturile 1 și 2 trebuie realizat 90% din traseu, pe lotul 3 cel puțin 50%, iar pe lotul 4 minimum 70%.
Datele prezentate de secretarul de stat Horațiu Cosma arată că lucrările au ajuns la niveluri considerate suficiente pentru atingerea jaloanelor.
Pe lotul Cluj - Aghireș progresul financiar este între 50 și 60%, iar pe Aghireș - Poieni a depășit deja 67%.
Situația cea mai dificilă rămâne pe lotul 3, care traversează Defileul Crișului Repede. Constructorul turc Gulermak a acumulat întârzieri serioase din cauza problemelor legate de terenurile inundabile și de obținerea avizelor necesare. Totuși, după emiterea autorizației pentru ultimii kilometri, ritmul lucrărilor s-a accelerat considerabil.
Pe lotul 4, progresul fizic se apropie de 50%, iar cel financiar a trecut de pragul de 40%.
Moldova pierde granturi, România plătește dobânzi
Mutarea proiectelor între componentele PNRR este o operațiune contabilă menită să salveze absorbția fondurilor europene. Însă efectele economice sunt semnificative.
În loc să beneficieze de bani nerambursabili, Autostrada Moldovei va fi construită din fonduri împrumutate de statul român. Asta înseamnă costuri suplimentare cu rambursarea și dobânzile, care se vor întinde pe mulți ani.
Cu alte cuvinte, autostrada se va face în continuare, însă nu va mai fi gratuită din punct de vedere financiar pentru România.
Ministerul Transporturilor mizează acum pe transformarea magistralei Cluj–Oradea într-un exemplu de succes al PNRR. Planul este ca, începând din 2027, anumite secțiuni să fie redeschise etapizat pentru trafic feroviar.
Printre primele tronsoane care ar putea reintra în circulație se numără Cluj – Huedin și Oradea – Aleșd. În prima etapă vor circula trenuri diesel, deoarece lucrările de electrificare vor continua și după închiderea oficială a PNRR.
Până la 31 august se joacă una dintre cele mai importante bătălii pentru fondurile europene din infrastructura românească.
Dacă magistrala Cluj-Oradea își îndeplinește jaloanele, va prelua miliardele de euro nerambursabile care urmau să finanțeze Autostrada Moldovei.
Pentru regiunea Moldovei, vestea este amară: A7 continuă, dar factura finală va fi mult mai mare.
Daniel BACIU