Căpușele au devenit una dintre marile griji ale verii la Iași. Boala Lyme este monitorizată epidemiologic în România, iar DSP Iași avertizează că bolile transmise prin căpușe și țânțari sunt o problemă de sănătate publică în sezonul cald. Riscul nu vine doar din păduri, ci și din parcuri, cimitire, spații verzi dintre blocuri, terenuri necosite și zone unde circulă animale.

Căpușele, pericolul mic din iarba mare

O plimbare prin parc, o ieșire la iarbă verde sau o tură cu animalul de companie pot aduce vara o problemă medicală serioasă: mușcătura de căpușă. Boala Lyme, cea mai cunoscută infecție transmisă de căpușe, nu apare după fiecare mușcătură, dar riscul crește atunci când insecta rămâne prinsă mult timp de piele.

La nivel național, în 2023 au intrat în sistemul de supraveghere 1.295 de cazuri suspecte de boală Lyme, potrivit datelor INSP preluate de DSP Iași. Incidența a fost de 3.9 cazuri la 100.000 de locuitori, mai mare decât în 2022 și 2021. DSP Iași arată că în România sunt supravegheate epidemiologic mai multe boli transmise de vectori, printre care boala Lyme, encefalita de căpușă, febra butonoasă, meningita West Nile și malaria.

Iașul are 660 de hectare de spații verzi

Riscul nu vine dintr-un singur parc și nu poate fi pus pe o singură stradă, ci urmărește harta vegetației. Potrivit Servicii Publice Iași, municipiul are 660 de hectare de spații verzi, dintre care 428 de hectare sunt în administrarea Primăriei, 127 de hectare țin de asociațiile de proprietari și locatari, iar 105 hectare sunt proprietate privată.

Suprafața întreținută prin Servicii Publice Iași este de aproximativ 163 de hectare, la care se adaugă aproape 98 de hectare ocupate de cimitire. Aici se vede miza: căpușele nu apar doar în pădure. Ele pot fi în parcuri, grădini publice, cimitire, spații verzi dintre blocuri, terenuri necosite, margini de drum, zone de agrement, maluri de apă și curți unde iarba este lăsată să crească.

Copiii, vârstnicii, alergătorii, stăpânii de câini și cei care lucrează în grădină sunt printre cei mai expuși, mai ales după perioade cu ploi urmate de căldură.

Ce face Primăria Iași

Primăria Iași a anunțat pentru 2026 servicii de dezinsecție, larvicidare și tratamente împotriva căpușelor pe domeniul public. Contractul este derulat cu asocierea SC Wasval SRL – SC Mior SRL – SC Expert 3D SRL.

Programul publicat de municipalitate prevede 8 treceri de dezinsecție, fiecare pe 4.866 de hectare, în lunile mai și iunie. Cumulat, asta înseamnă 38.928 de hectare tratate prin treceri succesive, nu o suprafață nouă la fiecare intervenție. Pentru tratamentele împotriva țânțarilor și căpușelor este folosit produsul STING, avizat ca produs biocid, iar pentru larvicidare este utilizat VECTOBAC WG.

Dezinsecția este programată în intervalul 21:00–05:00, iar larvicidarea și tratamentele împotriva căpușelor în intervalul 06:00–10:00, în funcție de condițiile meteo. Primăria le cere ieșenilor să evite zonele unde se fac tratamentele, să țină ferestrele închise când trec utilajele și să nu transporte alimente neacoperite prin zonele de lucru.

Unde sunt cele mai multe pericole

Cele mai expuse locuri sunt cele cu vegetație înaltă și umedă. În Iași, riscul crește în zonele de margine ale orașului, în apropierea pădurilor, în parcurile unde iarba nu este tunsă la timp, în cimitire, pe terenurile virane și în spațiile verzi dintre blocuri. Zonele frecventate de câini pot deveni, de asemenea, puncte sensibile, pentru că animalele pot aduce căpușe în blană.

DSP Iași recomandă haine deschise la culoare, pantaloni lungi, încălțăminte închisă, repelente și verificarea corpului după fiecare ieșire în zone cu vegetație. Căpușele se pot fixa fără durere, mai ales în spatele genunchilor, la axile, pe abdomen, la gât, după urechi sau în zona scalpului.

Semnul care trebuie să trimită pacientul la medic

După o mușcătură, căpușa trebuie scoasă rapid, cu o pensetă, cât mai aproape de piele, fără strivire. Zona se dezinfectează, iar locul trebuie urmărit. Semnul clasic de alarmă este o pată roșie care se extinde, uneori în formă de țintă. Pot apărea febră, frisoane, dureri de cap, oboseală, dureri musculare sau articulare.

Medicii atrag atenția că tratamentul nu se ia preventiv „după ureche”. Antibioticul se stabilește de medic, în funcție de momentul mușcăturii, simptome și evaluarea clinică. Diferența dintre o sperietură de vară și o boală cu posibile complicații poate sta în primele zile de reacție.

Surse oficiale de verificare: DSP Iași, Servicii Publice Iași, Primăria Municipiului Iași.

Teona SOARE