Mii de click-uri, o mână amorțită: riscul tunelului carpian
Un click durează o fracțiune de secundă. Înmulțit însă cu miile de comenzi date zilnic, înseamnă o mișcare repetată ore întregi, adesea cu încheietura încordată. Când degetele încep să furnice, mâna amorțește noaptea ori obiectele scapă din palmă, problema nu mai poate fi pusă doar pe seama oboselii.
Nu click-ul izolat este problema
Nu există un număr exact de click-uri de la care apare sindromul de tunel carpian. Afecțiunea se produce atunci când nervul median este comprimat în pasajul îngust de la nivelul încheieturii, numit tunel carpian.
Repetarea acelorași mișcări, menținerea prelungită a mâinii îndoite și presiunea asupra încheieturii pot irita țesuturile din zonă. Acestea se pot inflama și pot reduce spațiul disponibil pentru nerv. Academia Americană de Chirurgie Ortopedică arată că folosirea repetată a mâinii și pozițiile extreme ale încheieturii pot agrava tendoanele și pot crește presiunea asupra nervului median.
Prin urmare, miile de click-uri devin importante nu ca număr, ci ca indicator al timpului petrecut cu mâna în aceeași poziție. Riscul crește atunci când mouse-ul este prea departe, încheietura rămâne ridicată sau îndoită, iar degetele lucrează continuu, fără perioade de relaxare.
Legătura dintre utilizarea calculatorului și apariția sindromului nu este însă una automată. Datele medicale arată că afecțiunea are de regulă mai mulți factori favorizanți. Mișcările repetitive pot declanșa sau agrava simptomele, dar anatomia încheieturii, diabetul, afecțiunile tiroidei, artrita, sarcina sau alte cauze de inflamație pot avea, la rândul lor, un rol important.
Amorțeala din timpul nopții, primul avertisment
Sindromul de tunel carpian începe frecvent cu furnicături sau amorțeală în degetul mare, arătător, mijlociu și în jumătatea degetului inelar. Degetul mic nu este, în mod obișnuit, afectat, deoarece nu este deservit de nervul median.
Simptomele apar inițial doar din când în când. Mâna amorțește după mai multe ore la calculator, în timpul șofatului sau atunci când telefonul este ținut mult timp în aceeași poziție. Noaptea, senzațiile pot deveni mai puternice și pot trezi persoana din somn. Mulți oameni simt nevoia să-și scuture mâna pentru ca amorțeala să dispară.
Pe măsură ce presiunea asupra nervului crește, pot apărea durerea, slăbirea degetului mare și dificultatea de a prinde obiecte. Ceașca, telefonul sau cheile pot începe să scape inexplicabil din mână. NHS include printre simptomele caracteristice furnicăturile, amorțeala, durerea și dificultatea de a apuca obiecte.
Mâna dreaptă plătește ritmul muncii digitale
Cei care lucrează în presă, contabilitate, programare, design, call-center sau administrație pot petrece zilnic șapte-opt ore între mouse și tastatură. La acestea se adaugă timpul petrecut pe telefon, acasă sau în drum spre serviciu.
Mâna dominantă execută astfel mii de mișcări mici: selectează, trage fișiere, derulează pagini, răspunde mesajelor și revine permanent la tastatură. Separat, fiecare gest pare neînsemnat. Repetate săptămâni, luni și ani, mișcările pot întreține o suprasolicitare deja existentă.
Sindromul de tunel carpian nu trebuie confundat cu orice durere de încheietură. Amorțeala poate fi provocată și de alte probleme ale nervilor, articulațiilor sau coloanei cervicale. Diagnosticul nu se stabilește după simptome citite pe internet, ci prin consult medical și, atunci când este necesar, prin teste care evaluează funcționarea nervului.
Pauzele scurte pot conta mai mult decât mouse-ul scump
Prima măsură este reducerea timpului petrecut cu încheietura blocată în aceeași poziție. Mouse-ul trebuie ținut aproape de corp, antebrațul sprijinit, iar mâna menținută cât mai dreaptă, fără flexie accentuată în sus sau în jos.
Sunt utile pauzele regulate, alternarea sarcinilor și renunțarea la forța inutilă aplicată pe mouse sau pe taste. Comenzile rapide din tastatură și reglarea vitezei cursorului pot reduce numărul mișcărilor ample. Un mouse ergonomic poate face poziția mai confortabilă, dar nu compensează orele de lucru fără pauză.
Exercițiile sau ortezele nu ar trebui folosite la întâmplare. Unele exerciții pentru mobilizarea nervului pot ajuta în anumite situații, dar pot și agrava simptomele atunci când nervul este deja puternic comprimat.
Amorțeala care revine frecvent, simptomele care trezesc persoana noaptea, slăbirea prizei și obiectele scăpate din mână sunt motive pentru o evaluare medicală. Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât poate fi evitată degradarea funcției nervului și pierderea forței musculare. Clara DIMA