* tinerii nu mai vor promovări care aduc doar stres, ore suplimentare și responsabilități prost plătite * ei cer bani, autonomie și timp pentru viața lor

Generația Z nu fuge de muncă, dar refuză să transforme serviciul în centrul existenței. La Iași, vocile tinerilor arată aceeași schimbare: salariul contează, însă la fel de importante au devenit programul, respectul și libertatea de a avea o viață după închiderea laptopului.

Funcția nu mai compensează salariul mic

Pentru generațiile anterioare, promovarea era dovada reușitei. Pentru mulți tineri, o funcție nouă înseamnă mai multe telefoane după program, răspundere sporită și prea puțini bani. Întrebarea nu mai este „Cum ajung director?”, ci „Ce pierd din viața mea ca să ajung acolo?”. „Pentru mine contează colaborarea, să ne respectăm”, a spus Alina Sava, care demisionat din postul de manager al unui salon de frumusețe, explicând că „banii nu pot compensa un mediu tensionat”. „Atmosferă bună, colegi potriviți și salariul, mai ales”, a zâmbit și Alexandru, student la UTI, rezumând așteptările generației.

Cursurile facultății se lovesc de programul firmelor

Flexibilitatea nu este un moft pentru studenți, ci condiția care le permite să muncească fără să abandoneze cursurile. Firmele vor disponibilitate permanentă, ceea ce îi îndepărtează pe tineri: „Locurile de muncă part-time se găsesc foarte rar sau chiar deloc”, a continuat Alexandru, adaugând că nici atitudinea companiilor nu este foarte corectă: „Cunosc mulți tineri care au trimis zeci de CV-uri fără răspuns sau primesc numai refuzuri”.

Angajatorii trebuie să schimbe oferta

Gen Z cere salarii afișate clar, programe predictibile, promovări plătite și manageri care nu transformă seara ori weekendul în prelungiri ale biroului. Tinerii nu au renunțat la ambiție. Au renunțat la ideea că succesul trebuie plătit cu sănătatea, relațiile și timpul personal. În plus, salariile mici îi descurajează. O garsonieră în Iași ajunge la circa 320 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere a avut un buget mediu de închiriere de 450 de euro în primul trimestru din 2026. După chirie, utilități, mâncare și transport, salariul de început lasă puțin loc pentru independență.

Diploma nu garantează un loc bun

Ruptura dintre studii și piața muncii rămâne vizibilă. Din 1.133 de posturi vacante anunțate în iulie de AJOFM Iași, numai 83 erau pentru persoane cu studii superioare. Restul vizau mai ales comerțul, serviciile, transportul, construcțiile și munca necalificată. Presiunea începe chiar înainte de facultate. Cătălina Ionescu, elevă în clasa a XII-a la un colegiu ieșean, spune că preferă să înceapă să muncească și să descopere pe parcurs ce își dorește. În jurul ei vede absolvenți cu master care sunt respinși pentru că nu au experiență. Alți liceeni ieșeni spun că vor să lucreze imediat după Bac sau să plece în străinătate, pentru a nu mai depinde financiar de părinți.

Clara DIMA