România, în urma Moldovei la drepturile și siguranța femeilor

* țara noastă ocupă locul 43 din 181 de state, în timp ce Republica Moldova ajunge pe poziția 36 * diferențele se văd mai ales la reprezentarea politică, autonomia financiară și sentimentul de siguranță

România se află în a doua parte a clasamentului european privind condițiile de viață ale femeilor. Deși legislația oferă un nivel relativ ridicat de protecție, realitatea de zi cu zi arată vulnerabilități importante: puține femei în Parlament, acces redus la servicii financiare și un sentiment scăzut de siguranță în spațiul public.

România, pe locul 43 din 181 de țări

România a obținut un scor de 0,801 în ediția 2025/2026 a Women, Peace and Security Index și ocupă poziția 43 din 181 de state analizate. Clasamentul măsoară bunăstarea femeilor prin 13 indicatori grupați în trei categorii: incluziune, justiție și siguranță.

Țara noastră este depășită de mai multe state din regiune. Republica Moldova ocupă locul 36, cu un scor de 0,821, Bulgaria este pe poziția 38, iar Ungaria și Cehia împart locul 32. România se situează însă înaintea Slovaciei, aflată pe locul 46, și a Croației, clasată pe poziția 48.

Diferența față de Republica Moldova este remarcată inclusiv la reprezentarea politică. Femeile dețin 40% dintre locurile din Parlamentul moldovean, în timp ce în România procentul folosit de cercetători este de 21,7%.

Doar șase din zece femei se simt în siguranță noaptea

Datele care stau la baza clasamentului arată că 63,5% dintre femeile din România cu vârste între 25 și 64 de ani sunt angajate. Procentul celor care dețin un cont bancar sau folosesc servicii financiare mobile este de 65,7%, mult sub nivelurile apropiate de 100% înregistrate în unele state europene.

Unul dintre cele mai sensibile rezultate privește siguranța în comunitate. Numai 59% dintre femeile din România declară că se simt în siguranță atunci când merg singure noaptea în localitatea în care trăiesc. Totodată, 6,9% dintre femeile care au avut un partener au raportat violență fizică sau sexuală din partea acestuia în perioada analizată.

România înregistrează rezultate mai bune în privința cadrului legislativ, cu un scor de 90,6 din 100 pentru absența discriminării legale. Accesul efectiv al femeilor la justiție primește însă numai 2,8 puncte dintr-un maximum de 4, semn că existența legilor nu garantează întotdeauna și posibilitatea de a le folosi eficient.

Danemarca rămâne cea mai bună țară pentru femei

Danemarca conduce clasamentul mondial, cu un scor de 0,939. Este urmată de Islanda, cu 0,932, Norvegia și Suedia, ambele cu 0,924, și Finlanda, cu 0,921. Primele zece poziții sunt completate de Luxemburg, Belgia, Țările de Jos, Austria și Noua Zeelandă.

Australia și Estonia împart locul 11, iar Costa Rica și Uruguay au intrat pentru prima dată în primele 20% dintre statele analizate. Costa Rica a urcat pe poziția 34, iar Uruguay pe locul 35, imediat înaintea Republicii Moldova.

Pozițiile fruntașe sunt ocupate în principal de țări care combină accesul la educație și locuri de muncă cu protecție juridică, reprezentare politică și un nivel ridicat al siguranței în comunitate.

Dan DIMA