Lovitură în PNRR: Autostrada Moldovei A7 pierde sute de milioane de euro

După cea de-a treia renegociere a PNRR, România intră într-o etapă critică de reașezare a marilor proiecte de infrastructură. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că Comisia Europeană a acceptat să deconteze doar lucrările care pot fi efectiv finalizate până la data de 31 august 2026, o decizie care schimbă radical ritmul și amploarea finanțării pentru tronsonul moldovean de autostradă.

În acest context, segmentele Adjud - Bacău și Bacău - Pașcani rămân în centrul atenției, fiind încă în diverse stadii de execuție. Dacă între Adjud și Bacău lucrările sunt într-un stadiu avansat, cu mici incertitudini tehnice în zona viaductului Cleja, segmentul Bacău - Pașcani este abia la aproximativ jumătate din progresul necesar pentru finalizare.

Pe acest fond, autoritățile vorbesc despre o „cursă contra cronometru”, în încercarea de a salva cât mai mult din finanțarea europeană nerambursabilă.

Schimbările din PNRR aduc însă și tăieri semnificative: aproximativ 473 de milioane de euro au fost eliminați din alocarea inițială pentru A7, în timp ce alte 182 de milioane de euro au fost mutate din granturi în zona de împrumuturi, ceea ce înseamnă că statul român va trebui să suporte direct o parte din costuri.

Inițial, peste 2,1 miliarde de euro fuseseră alocați pentru tronsoanele dintre Domnești Târg și Bacău, însă o parte dintre fonduri au fost reconfigurate în urma renegocierii cu Bruxelles-ul.

În paralel, proiecte feroviare precum Magistrala Cluj - Oradea au fost mutate pe componenta de grant, fiind considerate mai avansate și cu șanse mai mari de a respecta jaloanele europene în termenele stabilite.

Practic, noua arhitectură financiară a PNRR arată o repoziționare dură: bani mutați de la autostradă spre proiecte considerate mai „mature”, iar A7 intră într-o fază de presiune maximă, în care fiecare kilometru construit până în 2026 contează decisiv pentru finanțarea finală.

În culise, discuțiile dintre autoritățile române și Comisia Europeană au vizat chiar redefinirea jaloanelor, astfel încât progresul să fie evaluat nu doar prin finalizare, ci și prin stadiul fizic al lucrărilor — o soluție de compromis care poate salva parțial finanțarea, dar nu și ritmul ideal al proiectului. Daniel BACIU