O descoperire importantă din Groenlanda uimește și îngrijorează oamenii de știință: 'Nu vă cumpărați o casă pe plajă'

În timpul Pleistocenului - capitolul geologic care a început în urmă cu aproximativ 2,7 milioane de ani și a trecut prin nenumărate oscilații între frig și vreme blândă - gheața insulei a crescut și a scăzut în funcție de clima globală.

Noi dovezi sugerează că aceste oscilații au fost mai dramatice decât credeau oamenii de știință.

În 1993, foratorii au transportat o carotă de gheață adâncă de 3 km din cel mai înalt punct al insulei și au depozitat întreaga coloană într-un congelator din Colorado.

Surpriza aștepta în ultimii cinci centimetri de sediment: urme perfect conservate ale unui ecosistem de tundră.

Acea fărâmă de sol, protejată timp de secole de aproximativ 3 km de gheață, reorientează acum discuția despre viitorul nivel al mării și stabilitatea gheții polare într-o lume în curs de încălzire.

Paturi pliabile care pot transforma apartamentul dumneavoastră
Paturi pliabile | Anunț sponsorizat
Compararea costurilor și serviciilor în căminele de bătrâni din România
Local Plan
Tundra ascunsă sub gheața Groenlandei

Odată ce burghiul a străpuns acel acoperiș de gheață de 1,9 mile, cercetătorii au recuperat cei trei centimetri de till.

„Aceste fosile sunt frumoase”, spune Paul Bierman, un om de știință de la Universitatea din Vermont care a condus noul studiu împreună cu Halley Mastro, studentă absolventă la UVM, și alți nouă cercetători.

„Dar, da, mergem din rău în mai rău”, a adăugat Bierman, referindu-se la ceea ce implică această descoperire cu privire la impactul schimbărilor climatice provocate de om asupra topirii calotei glaciare a Groenlandei.

Till-ul conține mac, spike-moss, țesut lemnos de salcie, scleroți de ciuperci, părți de insecte și o bandă de sol acoperită de aproximativ 16 centimetri de bolovani erotici.

Aceasta este o dovadă clară a faptului că Groenlanda centrală a fost odată lipsită de gheață, sub un cer rece și uscat, unde zăpada târzie a rămas până la începutul verii.

Deoarece materialul se află intact, echipa este convinsă că nu a fost adus din altă parte pe măsură ce gheața înainta.

În interiorul unei carote de gheață adâncă din Groenlanda
„Odată ce am făcut descoperirea la Camp Century, ne-am gândit: „Hei, ce este la baza GISP2?”” își amintește Bierman.

Raportul izotopilor de înaltă energie arată că vârful a văzut ultima dată aer liber în ultimii 1,1 milioane de ani, în timp ce argonul prins în gheața transparentă de deasupra indică cel puțin 250.000 de ani de acoperire continuă de atunci. Gheața bazală de la un alt loc de foraj aflat la aproximativ 20 de mile distanță are o vechime de aproximativ 1 milion de ani.

O carotă separată de la Camp Century, în apropierea coastei, a furnizat resturi de plante cu o vechime de cel mult 416 000 de ani, subliniind prezența tremurătoare a calotei glaciare de-a lungul Pleistocenului.

Aceste descoperiri se bazează pe materiale care au fost depozitate timp de trei decenii la National Science Foundation Ice Core Facility din Lakewood, Colorado.

Fosilele dezvăluie o Groenlandă mai caldă
content-image

La microscop, ceea ce părea a fi doar niște pete care pluteau pe suprafața probei de miez topit era, de fapt, o fereastră către un peisaj de tundră.

„A fost uimitor”, a exclamat Mastro.

Coajă de mugur de salcie, semințe de mac arctic, corpuri fungice și megaspori de spikemoss de stâncă găsite în eșantionul de sol GISP2, văzute la microscop la Universitatea din Vermont. Faceți clic pe imagine pentru a o mări. Credit: Halley Mastro/Universitatea din Vermont

Mastro și colegii săi au descoperit spori de spike-moss, coaja unui mugure tânăr de salcie și ochiul compus al unei insecte - forme de viață adaptate la aerul rece și la lumina lungă a zilei de vară.

„Și apoi am găsit macul arctic - doar o sămânță din el. Aceasta este o floare minusculă care se adaptează foarte bine la frig. Aceasta ne permite să știm că gheața Groenlandei s-a topit și că a existat sol, deoarece macul nu crește pe kilometri întregi de gheață”, a continuat Mastro.

Riscuri legate de nivelul mării pentru coastele globale
În prezent, nivelul mării crește cu mai mult de un centimetru în fiecare deceniu. „Și devine din ce în ce mai rapid”, a spus Bierman. Apa suplimentară provine din încălzirea oceanului, care se extinde, precum și din topirea ghețarilor din întreaga lume.

Topirea aproape completă a gheții Groenlandei în următoarele secole până la câteva milenii ar duce la o creștere a nivelului mării cu aproximativ 6 metri.

„Uitați-vă la Boston, New York, Miami, Mumbai sau la orice alt oraș de coastă din lume și adăugați peste șase metri de creștere a nivelului mării. Se duce sub apă. Nu vă cumpărați o casă pe plajă”, a recomandat Bierman.

Nivelul mării va fi probabil cu câțiva metri mai ridicat până la sfârșitul acestui secol, când copiii de astăzi vor fi bunici.

Fortăreața de gheață fragilă a Groenlandei
Richard Alley, unul dintre cei mai importanți climatologi de la Penn State, a analizat noua cercetare.

„Acest nou studiu confirmă, și extinde dovezile anterioare, că o creștere semnificativă a nivelului mării a avut loc într-un moment în care cauzele încălzirii nu erau deosebit de extreme, oferind un avertisment cu privire la daunele pe care le-am putea provoca dacă vom continua să încălzim clima”, a remarcat Alley.

„Acum avem dovezi directe nu numai că gheața a dispărut, dar și că acolo trăiau plante și insecte”, a concluzionat Bierman. „Iar acest lucru este inatacabil. Nu trebuie să vă bazați pe calcule sau modele.”

Solul fosil de la vârful Groenlandei, blocat sub aproape trei kilometri de gheață, vorbește clar: straturile polare de gheață se pot retrage mult și repede atunci când clima se schimbă, iar liniile de coastă ale viitorului vor urmări această poveste în timp real.

Dacă acest avertisment va fi luat în considerare, rămâne o decizie pentru factorii de decizie politică și pentru cetățeni deopotrivă.

Studiul complet a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.