Reguli noi la succesiune în 2025! Cum se poate intra în posesia moștenirii

Reguli noi la succesiune în 2025! Românii care vor să dezbată o moștenire lăsată de o persoană decedată trebuie să țină cont de câteva etape legislative. În absența unui testament, moștenirea legală determină cum se împart bunurile, conturile și lichiditățile între moștenitori, în funcție de gradul lor de rudenie. Iată cum se poate intra în posesia moștenirii.

Reguli noi la succesiune în 2025!
Mulți români vor să afle ce documente sunt necesare pentru realizarea succesiunii în 2025, cine are dreptul la moștenire și ce taxe trebuie să plătească cei care vor să intre în posesia unei moșteniri. Succesiunea reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. Dacă defunctul nu a lăsat un testament, moștenitorii recurg la procesul legal pentru a intra în posesia moștenirii.

Codul Civil stabilește clar cine sunt moștenitorii:

Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

 Cote de moștenire pentru soț supraviețuitor și copii. Cine și cât primește când se împarte averea
Important de știut este faptul că dacă există rude din clasa I care nu renunță la moștenire, celelalte clase nu vor avea drept de succesiune. Averea se va împărți între membrii aceleiași clase de rudenie.

Acte necesare pentru realizarea succesiunii
Cei care vor să dezbată o moștenire și fac succesiune au nevoie de câteva documente importante:

Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
Acte de identitate pentru moștenitori;
Acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie;
Certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor;
Certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
Declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire; Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
Testament, în cazul în care există unul.

Românii trebuie să mai știe că vor avea de plătit o taxă pentru dezbaterea moștenirii la notar. Valoarea succesiunii se calculează pe baza totalului bunurilor moștenite, fie ele mobile sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va trebui să plătească întreaga taxă de succesiune. În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele pot varia în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile legale. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Moștenitorii vor fi scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în maximum doi ani de la data decesului persoanei care a lăsat în urmă o moștenire.

Persoanele care vor să realizeze o succesiune pentru împărțirea moștenirii trebuie să respecte mai multe reguli din acest an. Legea stabilește clar toate clasele de moștenitori și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a intra în posesia bunurilor.