De la primul "Alo, Alo" în 1928 până la serviciul public de astăzi: povestea Radio România, începută cu 17 angajați și emisiuni de dans.

La 30 octombrie 1928, la ora 17:00, profesorul Dragomir Hurmuzescu rostea primele cuvinte transmise la radio: "Alo, Alo, aici Radio București, România". Acesta a fost momentul care a marcat începutul radioului național, un pas important pentru comunicarea în România.

Primii pași ai Radio București

În anul 1925, a fost creată Asociația Prietenilor Radiofoniei, condusă de profesorul Hurmuzescu, care a pus bazele primelor reglementări ale radiofoniei în România. Ulterior, la 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniștri a aprobat înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică. La 30 octombrie 1928, postul național de radio a început să emită pentru prima dată.

La început, radioul avea doar 17 angajați și transmitea câteva ore pe zi. Programul era format din știri, muzică clasică, muzică de dans și buletine meteorologice. Margareta Marinescu a fost prima crainică a radioului public, iar la 4 noiembrie 1928, Victoria Mierlescu a devenit primul actor invitat la microfon, susținând un recital de versuri.

Primul concert simfonic transmis de Orchestra Radiodifuziunii Române a avut loc la 30 noiembrie 1928. În aceeași perioadă, au apărut emisiuni dedicate copiilor, femeilor sau amatorilor, precum "Ora copiilor", "Ora veselă", "Ora femeilor", "Cronica muzicală" sau "Poșta amatorilor".

De la dans la cultură

Pe lângă muzică și știri, radioul a început să difuzeze și emisiuni culturale și umoristice. La 9 noiembrie 1928 a apărut revista "Radiofonica", prima publicație dedicată programului radio. Aceasta a oferit ascultătorilor informații despre grila de programe și noutățile din lumea radiofoniei.

Legile care au modelat radioul

Statul român a deținut monopolul asupra radioului încă din 1925. Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice, adoptată în iulie 1925, prevedea ca doar autoritățile să poată emite sau recepționa semnale radio. Societatea de Difuziune Radiotelefonică a fost creată cu 60% capital de stat și 40% capital privat.

Primul consiliu de administrație al societății a fost ales la 17 ianuarie 1928, iar prima ședință a avut loc la 5 martie același an. Decretul regal din 15 decembrie 1925 a pus în aplicare Legea Radiofoniei, care a fost transmisă și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva. Astfel, România a devenit parte din rețeaua radiofonică europeană.

În 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune, consolidând rolul radioului ca principal mijloc de informare și divertisment pentru publicul larg.

De la radio la televiziune și serviciu public

În anul 1956 a fost înființată Televiziunea Română, iar Radio România a fuzionat cu aceasta, formând Radioteleviziunea Română. După Revoluție, Legea nr. 41 din 1994 a stabilit că Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune devin "servicii publice autonome, de interes național, independente editorial".

O altă dată importantă este 4 aprilie 1936, când Societatea de Difuziune Radiotelefonică a primit numele de Societatea Română de Radiodifuziune. Începând cu anul 2012, la 13 februarie se marchează Ziua Mondială a Radioului, instituită de UNESCO în 2011 și recunoscută de ONU un an mai târziu.

De-a lungul timpului, radioul a evoluat și s-a adaptat constant, păstrându-și rolul important în viața românilor. A rămas o sursă de informare și divertisment, chiar și în era digitală.

Radioul românesc în prezent și viitor

Chiar dacă astăzi avem acces la internet, rețele sociale și platforme de streaming, radioul românesc continuă să fie ascultat de milioane de oameni. De la emisiuni de dans din anii '20 până la podcasturi și transmisiuni online, radioul a știut să se adapteze la vremuri.

Versurile lui Horia Furtună, rostite la inaugurarea radioului în 1928, descriau radioul ca fiind "Un suflet nou". Această definiție rămâne valabilă și astăzi, pentru că radioul reușește să se reinventeze și să răspundă nevoilor publicului.

Potrivit datelor recente, posturile Radio România au milioane de ascultători săptămânal, iar rețeaua include numeroase stații regionale și emisiuni în mai multe limbi. Povestea începută cu 17 angajați continuă să crească, adaptându-se noilor tehnologii și preferințelor ascultătorilor.