Cazul Marinescu și numirile la vârful parchetelor: actorii principali, scenarii și pârghiile de putere

Noile numiri de la vârful parchetelor erau un subiect sensibil și fără cazul Radu Marinescu. Acum în coaliție suspiciunile PSD sunt că noua mișcare urmărește impunerea unui om agreat de Ilie Bolojan la Justiție, deși lucrurile sunt complexe, cu un mecanism legislativ de „checks and balances”. Rezultatul final e imprevizibil, însă în acest moment toate scenariile sunt pe masă: de la un PSD care e gata să iasă de la guvernare, dacă nu are ministrul Justiției în momentul numirii șefilor de parchete, până la forțarea notei de Ilie Bolojan pentru ca el să aibă un cuvânt mai greu de spus pe temă.

Procedura numirii dincolo de zgomot

Noua Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor arată modul cum are loc selecția noilor șefi de mari parchete, iar aici vorbim de Parchetul General, DNA, dar și DIICOT. În cazul primelor două, mandatele șefilor expiră la 30 martie, fiind anunțată deja declanșarea procedurii de selecție.

Conform noii legi, „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Președintele României, cel care trebuie să dea ultimul unde verde pentru numiri, poate refuza motivat propunerile. Iar pentru acest lucru are la dispoziție 60 de zile. Un aspect foarte important este că Nicușor Dan poate refuza propunerile de numire de câte ori dorește. Până la modificarea legii în 2022, când în vigoare era forma trecută de PSD în epoca Dragnea, președintele României putea refuza o singură dată.

Așadar, în prezent sunt doi actori esențiali: ministrul Justiției care propune, președintele țării care dă ok-ul. Între cei doi trebuie să existe un consens pentru a se ajunge la noi șefi de parchete.

Scenariile politice

Suspiciunile de plagiat ale lui Radu Marinescu sunt considerate de PSD-iști o parte din lupta „nevăzută” pentru controlul Justiției. Iar primul pas este înlăturarea PSD de la ministrul care propune noii șefi de parchete, deși până în prezent Ilie Bolojan nu a dat vreun semnal că l-ar demite pe Radu Marinescu.

Iar pe masă avem patru scenarii.

• În primul este păstrat Radu Marinescu, dar acesta va trebui să conlucreze pentru nume agreate în primul rând cu premierul Ilie Bolojan, care în momentul de față, din punct de vedere formal, nu are un cuvânt de spus pe numiri. Pe scurt, asupra lui Marinescu nu sunt presiuni de demisie, dar trebuie să fie îngăduitor la selectarea numelor. Prin urmare, decizia numirilor ar avea la bază un trio: Marinescu-Bolojan-Nicușor Dan.
• Al doilea scenariu. Radu Marinescu este demis (pentru că demisia a lăsat de înțeles că nu și-o va da). Președintele țării este cel care numește interimarul, la propunerea prim-ministrului. Iar prim-ministrul poate decide să fie atât un liberal, un UDMR-ist, USR-ist sau de la PSD. Nu există condiție afilierii politice, decât pentru bunul mers al coaliției și calmarea spiritelor. Numirea unui liberal ar însemna control al premierului Ilie Bolojan pe numele care ajung pentru „validare” la Nicușor Dan.
• Al treilea scenariu este cel al împingerii oficiale a PSD de la guvernare. Numirile ar fi sub controlul premierului Bolojan și a celui agreat la Justiție, dar zilele Guvernului ar fi numărate. Cu o mobilizare bună a PSD, Cabinetul Bolojan ar pleca acasă până la consensul pe primele nume de procurori șefi.
• Al patrulea scenariu este cel în care indiferent de presiunile publice referitoare la Radu Marinescu, premierul Ilie Bolojan decide să continue cu un ministru al PSD la Justiție. Însă nu doar că va continua, ci nu va putea să aibă niciun cuvânt de spus pe tema noilor numiri.

De ce toți ochii sunt pe Justiție și noile numiri?

Este una din întrebările care se pune în ultimele săptămâni, încă de la apariția documentarului Recorder despre starea Justiției. Acum a venit investigația Emiliei Șercan într-un moment-cheie: declanșarea procedurii de selecție a procurorilor șefi.

Dar dincolo de speculații, puternicii zilei, iar aici depinde de cine rezistă pe funcție (ministru al Justiției, prim-ministru etc), pot decide direcția în care va fi Justiția. Cum? Prin oamenii aleși/numiți sau girați de mână invizibilă a politicului.

Tema Justiției a fost băgată sub preș în ultimii ani, când discursul a fost mutat mai ales spre scandalurile din coaliție și nenumăratele runde de alegeri. Însă acum e un nou esențial privind direcția Justiției. Iar miza e cine va da tonul, inclusiv la nivel de parchete. Mai precis, din ce zonă sau grupare va face parte, în condițiile în care la fel ca în partidele politice sunt nenumărate tabere.

Iar mai ales politicienii s-au luptat constant în ultimele două decenii să aibă o influență cât mai mare în Justiție (începând cu epoca Năstase-Stănoiu) și să oprească sau să încurajeze elanul luptei anticorupție.

Deznodământul e imprevizibill, însă luptele sunt constante și purtate atât la vedere, cât și în spatele ușilor închise. Iar rezultatele le vom vedea la final de martie, început de aprilie, dacă lucrurile merg șnur. Pentru că în caz contrar ne așteaptă o primăvară și o vară fierbinți în coaliție și în relația Președinție-Guvern, pe tema celor care vor coordona parchetele.

Radu Eremia cotidianul.ro