Trump solicită o întâlnire cu Putin după ce discuțiile de la Istanbul nu au înregistrat niciun progres în relațiile Ucraina-Rusia

 Președintele american Donald Trump cere o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, după ce primele discuții directe de pace dintre Rusia și Ucraina din ultimii mai mult de trei ani s-au încheiat fără niciun progres.

În timpul unui interviu pentru Fox News, de pe 16 mai, Trump a declarat – după ce delegațiile de la Moscova și Kiev nu au reușit, la întâlnirea de vineri de la Istanbul, să înregistreze progrese cu privire la o încetare a focului – că întâlnirea cu Putin este necesară pentru a pune capăt celui mai lung conflict din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial până în prezent.

 „Trebuie să ne întâlnim”, a spus el la finalul turneului de patru zile în Orientul Mijlociu.

Donald Trump a declarat în acest interviu că este optimist în privința angajamentului cu Putin, deși este pregătit să exercite presiuni asupra Rusiei dacă este necesar.

„Cred că vom ajunge la o înțelegere cu Putin...[Voi] folosi pârghii asupra lui Putin dacă va fi necesar”, a declarat el.

Discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina de la Istanbul, de vineri, 16 mai, s-au încheiat rapid și fără niciun semn de progres, cu excepția unui acord privind schimbul de prizonieri, iar oficialii ucraineni au acuzat Rusia că face cereri „inacceptabile”.

Întâlnirea s-a încheiat în aproximativ 90 de minute.

Negociatorii au convenit să facă foarte curând un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte, au declarat șefii celor două delegații. Acesta ar fi cel mai mare schimb individual de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Cu toate acestea, nu a existat niciun indiciu public că diferențele mari dintre Rusia și Ucraina cu privire la chestiuni precum teritoriul și încetarea focului ar fi fost reduse. Liderii europeni s-au alăturat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în condamnarea Moscovei.

„Poziția Rusiei este în mod clar inacceptabilă, și nu pentru prima dată”, a declarat premierul britanic Keir Starmer într-o declarație comună cu liderii Poloniei, Germaniei și Franței la un summit de la Tirana, Albania.

El a afirmat că, după o întâlnire cu Zelenski care a participat, de asemenea, la summit, și după o convorbire telefonică comună cu Trump, în care au discutat despre negocierile de la Istanbul, „ne aliniem și ne coordonăm acum îndeaproape răspunsurile și vom continua să facem acest lucru”.

Ucraina este pregătită să ia cele mai rapide măsuri posibile pentru a aduce o pace reală și este important ca lumea să aibă o poziție fermă”, a scris Zelenski pe social media, după convorbirea cu Trump.

„Poziția noastră [este că] dacă rușii resping o încetare a focului completă și necondiționată și încetarea uciderilor, trebuie să urmeze sancțiuni dure”, a spus el. „Presiunea asupra Rusiei trebuie menținută până când Rusia este pregătită să pună capăt războiului”.

Reuters, care citează o sursă ucraineană anonimă, scrie că delegația rusă a făcut cereri care au fost „nefondate” și au fost „rupte de realitate și depășesc cu mult tot ceea ce s-a discutat anterior”.

La rândul ei, AFP scrie, citând o sursă ucraineană, că una dintre aceste cereri a fost „ca Ucraina să își retragă forțele din mari părți ale teritoriului ucrainean pe care îl controlează pentru a putea începe o încetare a focului”.

E o referire la patru regiuni pe care Rusia le ocupă parțial și pretinde în mod nefondat că sunt rusești - Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson. Ucraina deține părți din aceste regiuni, inclusiv capitalele Zaporijia și Herson.

Comentariile Rusiei cu privire la reuniune au contrastat puternic cu criticile.

Liderul delegației ruse, Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat că Moscova a fost „mulțumită de rezultat” în ansamblu și este „pregătită să continue contactele”. El a declarat că delegația sa a „luat notă” de ceea ce el a prezentat drept o cerere ucraineană pentru discuții între Zelenski și Putin.

Medinski a mai spus că negociatorii au convenit că „fiecare parte își va prezenta viziunea asupra unui posibil armistițiu viitor și o va explica în detaliu. După ce o astfel de viziune va fi prezentată, considerăm că ar fi oportun, așa cum s-a convenit, să continuăm negocierile”.

Așteptările pentru un progres erau scăzute de la primele discuții de pace directe, încă de la negocierile nereușite purtate în primele două luni ale invaziei, din aprilie 2022.

Discuțiile din 16 mai (2025) au încununat o săptămână frenetică de diplomație, alimentată de eforturile lui Trump de a negocia încetarea războiului care a provocat moartea a zeci de mii de soldați de ambele părți și a unui număr tot mai mare de civili ucraineni.

Negociatorii ruși și ucraineni au început întâlnirea după ora 13:00, împreună cu oficiali din țara gazdă, Turcia.

Întâlnirea s-a încheiat înainte de ora 15:00. De asemenea, au avut loc mai multe întâlniri separate la care au participat oficiali americani, ucraineni, ruși, europeni și turci.

Moscova a respins apelurile Ucrainei, națiunilor europene și Statelor Unite pentru un armistițiu complet – și care ar putea fi prelungit, de 30 de zile, spunând că o încetare a focului poate veni doar în urma negocierilor, iar președintele rus Vladimir Putin a respins invitația lui Zelenski de a avea o întâlnire față în față, care ar fi fost prima din 2019 până în prezent.

Trump spune că o întâlnire cu Putin e esențială pentru soluționare

„Săptămâna aceasta am avut o șansă reală de a face pași importanți pentru a pune capăt acestui război. Dacă Putin nu s-ar fi temut să vină în Turcia”, a declarat Zelenski la Tirana.

VIDEO: Zelenskyy Urges Partnership With US As Putin Shuns Istanbul Peace Talks

 

Nici o sursă media

 

0:000:00:440:00

 

La deschiderea discuțiilor de la Istanbul, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat că implementarea unui armistițiu, „cât mai curând posibil”, e de „importanță critică” și „de asemenea, foarte important ca aceste discuții să stea la baza unei reuniuni a liderilor. Credem cu tărie că este posibil să se ajungă la pace prin negocieri constructive”.

Înaintea discuțiilor, liderul delegației ucrainene, ministrul Apărării, Rustem Umerov, a declarat pe Facebook că pacea este posibilă doar dacă „Rusia își arată disponibilitatea de a lua măsuri specifice, inclusiv un armistițiu complet pentru cel puțin 30 de zile și implementarea unor măsuri umanitare, cum ar fi returnarea copiilor ucraineni deportați cu forța” și schimbul tuturor prizonierilor de război.

Decizia lui Putin de a trimite o delegație de nivel inferior la discuții, pe care a propus-o la începutul acestei săptămâni și la care Trump a îndemnat Ucraina să fie de acord, a diminuat așteptările deja slabe privind un progres substanțial.

Trump, care se afla în regiune, într-o călătorie în Orientul Mijlociu, a sugerat că ar putea merge în Turcia pentru a participa, dacă și Putin va fi prezent.

„Nu se va întâmpla nimic până când eu și Putin nu ne vom întâlni”, a spus Trump după ce Kremlinul a anunțat că trimite o delegație de nivel inferior.

După ce s-a îmbarcat în Air Force One la Abu Dhabi pe 16 mai pentru zborul de întoarcere la Washington, Trump a spus că l-ar putea suna în curând pe Putin. „Ne vom întâlni cu el și cred că vom rezolva problema sau poate nu”, a spus el.

„Vom reuși. Trebuie să reușim”, a spus Trump despre încheierea războiului. „În medie, cinci mii de tineri sunt uciși în fiecare săptămână și vom reuși.”

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News pe 15 mai că nu va exista nicio evoluție pozitivă dacă Trump și Putin nu vor sta „față în față”.

„Nu știu încă data sau locul acestui lucru, dar aceasta este singura șansă în acest moment”, a spus Rubio, care s-a întâlnit cu oficiali ucraineni și turci la Palatul Dolmabahce din Istanbul înainte de discuțiile dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în același loc.

Rubio a reiterat „poziția SUA, conform căreia masacrele trebuie să înceteze”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.

Michael Anton, șeful departamentului de planificare politică din cadrul Departamentului de Stat, urma să se întâlnească separat cu delegația rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o întâlnire Trump-Putin pentru a discuta relațiile bilaterale, Ucraina și alte chestiuni este „cu siguranță necesară”, dar ar necesita timp de pregătire și nu ar trebui organizată decât dacă produce rezultate.

Putin a invadat total Ucraina la opt ani de la ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea și susținerea războiului din Donbasul de est în 2014.

Rusia deține acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, dar este departe de a-și atinge obiectivul lui Putin de a subjuga țara, independentă de la prăbușirea, în 1991, a Uniunii Sovietice.

Singurele discuții directe de pace de până în prezent s-au încheiat în primăvara anului 2022, în contextul unor dispute majore între părți și al dezvăluirilor privind atrocitățile comise de forțele rusești la Bucea, un oraș pe care l-au abandonat în momentul retragerii din nordul Ucrainei, după ce nu au reușit să cucerească Kievul.

La aceste negocieri, Rusia a vrut un acord despre care analiștii au spus că ar echivala cu capitularea Kievului, lăsând Ucraina o țară permanent neutră, cu o armată mică și lipsită de putere, cu suveranitate limitată și acces redus sau inexistent la sprijinul de securitate occidental.

Oficialii ruși au sugerat că Moscova nu și-a redus obiectivele, în ciuda eșecului de a cuceri Kievul și a progresului lent pe câmpul de luptă, unde micile câștiguri teritoriale au avut un preț ridicat în pierderile rusești.

Unii experți spun că o încetare a focului la actuala linie a ostilităților ar fi o lovitură pentru reputația lui Putin pe plan intern, dar că Kremlinul ar putea fi forțat să o accepte, totuși, dacă Occidentul își intensifică presiunea economică asupra Rusiei, inclusiv prin extinderea semnificativă a sancțiunilor asupra flotei sale petroliere.

Zelenski: Rusia „nu e serioasă”

Kremlinul a numit discuțiile din 16 mai „reluarea” negocierilor din 2022, iar Medinski a condus și echipa rusească din 2022.

Zelenski a descris delegația rusă drept „decorativă” și a spus că componența acesteia arată că „nu sunt suficient de serioși în ceea ce privește negocierile”.

„Rușii vor să facă asocieri cu anul 2022”, a declarat șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermak, pe 16 mai. „Dar singurul lucru care se leagă de aceste negocieri este orașul Istanbul. Și nimic mai mult. Toate încercările rușilor de a lega ziua de azi de 2022 nu vor funcționa.”

Întrucât Rusia a respins apelurile pentru un armistițiu de 30 de zile, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, inclusiv măsuri axate pe sectorul financiar al Rusiei și pe exporturile sale lucrative de energie.

„Vom crește presiunea”, a declarat la Tirana președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Putin a afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze ceea ce Rusia numește „cauzele profunde” ale războiului, un termen care evocă cerințele formulate de Rusia înainte de a lansa invazia la scară largă: ca Ucraina să devină un stat neutru, să-și reducă drastic armata și să abandoneze aspirațiile de a adera la NATO, printre altele.

În plus, Moscova a afirmat în repetate rânduri că Occidentul și Kievul trebuie să accepte suveranitatea rusă asupra Donețkului, Luhanskului, Zaporojiei și Hersonului, cele patru regiuni ucrainene continentale parțial ocupate de Rusia, pe care Putin le-a declarat, fără temei, în septembrie 2022, ca făcând parte din Rusia.

„Putin nu va pune capăt acestui război, cel puțin nu în condiții rezonabile. Dar ceea ce îl interesează este să construiască noi relații cu administrația americană”, a declarat Kirill Martinov, redactor-șef al publicației media în limba rusă Novaia Gazeta Europe, cu sediul în Letonia, pe 16 mai, pentru Current Time.

Dacă negocierile eșuează și Europa „nu reușește să realizeze un fel de acțiune comună împotriva lui Putin, atunci Ucraina va fi principalul perdant - pentru că, încă o dată, Putin va putea, în esență, să continue războiul”, a spus Martinov. El a spus că obiectivul lui Putin este „să mențină războiul, evitând în același timp o dispută completă cu Trump”.

„Adevărul este că nici Moscova, nici Kievul nu sunt pregătite să accepte o pace durabilă, deoarece pozițiile lor sunt fundamental ireconciliabile”, a scris pe X Tatiana Stanoiaya, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin și expert în administrația Putin.

„Acesta va fi un proces lung. Putin pare să creadă în continuare că-și poate îndeplini cerințele maximaliste”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a fost reprezentantul special al lui Trump pentru negocierile cu Ucraina în timpul primului său mandatul prezidențial.