Prețuri la electricitate sub presiune și un semnal de alarmă pentru anii următori

România trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate, avertizează Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul subliniază că, deși sistemul energetic a rezistat mai bine decât estimau mulți, riscurile rămân importante.

Sistemul energetic românesc este monitorizat atent, mai ales din cauza situației de la Cernavodă și a prețurilor mari la gaze în Europa. Cristian Bușoi a participat la un eveniment dedicat sectorului energetic, unde a transmis că anul 2027 nu trebuie tratat ca o perioadă obișnuită.

Semnele care anunță o perioadă complicată

Discuțiile la nivel european indică faptul că presiunea pe piața de energie va continua. La Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, Cristian Bușoi a reprezentat România și a transmis un avertisment pentru perioada următoare:

„Săptămâna trecută, când am fost la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau foarte mulți.”

Blocajul de la Cernavodă aduce noi incertitudini

O problemă majoră rămâne oprirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. Cristian Bușoi a declarat:

„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pentru următoarele zece zile, prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne astfel, înseamnă un risc de creștere a prețului la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă situațiilor generale din Europa, unde prețul gazelor este foarte ridicat.”

Oprirea prelungită a reactoarelor reduce producția internă, iar contextul european, cu prețuri ridicate la gaze, amplifică presiunea pe piața energetică din România.

Măsuri pentru consumatorii industriali și proiecte noi

Un focus important vizează marii consumatori industriali, care au nevoie de prețuri mai stabile pentru a-și proteja planurile de producție și bugetele. Investițiile realizate prin PNRR au adus peste 800 de milioane de euro în sistemul energetic, susținând proiecte diverse. Cristian Bușoi a explicat:

„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 de milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri – la Arad și Constanța – care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen. (...) Suntem aproape de finalizarea implementării Fondului de Modernizare ca și perioadă, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (...) În opinia mea, ar trebui să existe focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitoarea Politică de Coeziune și ceea ce România va putea investi în energie din cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cibernetice, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune.”

CET-urile din Arad și Constanța aduc energie suplimentară și sprijină sistemul de termoficare local, iar capacitățile de stocare cu baterii ajută la gestionarea energiei din surse regenerabile.

Direcții noi pentru finanțarea energiei

Fondul de Modernizare, aflat aproape de finalul perioadei de implementare 2020-2030, are deja 10 miliarde de euro angajate din totalul de 12 miliarde disponibile. Pentru viitorul cadru financiar 2028-2034, România ar putea accesa până la 65 de miliarde de euro prin Politica de Coeziune, cu accent pe digitalizare, securitate cibernetică și proiecte CfD pentru energia regenerabilă.

Ce se pregătește pentru perioada următoare

România a trecut prin perioade dificile, însă urmează luni în care va fi nevoie de atenție sporită. Oprirea reactoarelor de la Cernavodă, prețurile mari la gaze și nevoia de investiții fac ca anul 2027 să fie privit cu prudență. Discuțiile despre investiții, oportunități și competitivitate vor continua sub egida Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Obiectivul rămâne clar: un sistem mai stabil, prețuri mai predictibile și soluții care să susțină economia în perioadele de presiune pe piața energetică.