Hrănirea urșilor poate costa acum cât câteva salarii medii, după ce Guvernul a aprobat amenzi de până la 30.000 de lei pentru cei care atrag urșii aproape de case. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că aceste măsuri au scopul de a reduce conflictele dintre oameni și animale. Noile reguli aduc claritate și răspund la o problemă veche din România.

Ce prevede noua lege și cine riscă sancțiuni

Actul normativ definește clar două noțiuni: „hrănirea urșilor” și „ursul habituat”. Hrănirea urșilor se referă la orice acțiune prin care animalele sunt atrase, fie prin lăsarea de mâncare, fie prin depozitarea necorespunzătoare a gunoiului în zonele publice. Ursul habituat este animalul care s-a obișnuit să se apropie de oameni, ceea ce crește riscul de incidente.

Amenzile variază între 10.000 și 30.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. De exemplu, dacă cineva lasă gunoiul la vedere într-o zonă frecventată de urși, riscă să plătească o amendă semnificativă. Pentru cazurile mai grave, sancțiunile pot ajunge la maximum prevăzut de lege.

Decizii rapide în situații de urgență

În cazul în care un urs pătrunde în intravilan, Comisia pentru Situații de Urgență poate decide intervenția fără a respecta principiul gradualității. „Legea pe care am propus-o astăzi vine ca o soluție de compromis, în sensul în care în continuare aplicăm principiul gradualității în afara intravilanului. Dar în momentul în care un urs vine în intravilan, unde ai o aglomerare foarte mare a populației și unde, în mod evident, există un risc de incident urs-om, vom scoate condiția gradualității, în sensul în care Comisia pentru situații de urgență care se întrunește va putea să decidă dacă are loc intervenția prin alungare, prin relocare sau prin împușcare”, a declarat Buzoianu.

Comisia poate organiza ședințe și online pentru a lua decizii rapide, chiar dacă nu toți membrii sunt prezenți la locul incidentului. De asemenea, Poliția Locală poate face parte din comisie, suplinind lipsa unui reprezentant al Jandarmeriei atunci când este nevoie.

„În momentul în care reprezentanții Jandarmeriei nu sunt pe lângă localitatea respectivă - pentru că am avut cazuri în care au fost discuții inclusiv de o oră, două ore, până când au putut să fie prezenți... Într-o oră sau în două ore intervenția deja nu mai are sens. Și, atunci, am propus ca pentru siguranța publică, acest loc din comisie să poate fi ocupat, dacă există un reprezentant al Poliției Locale, să poată să intervină în această comisie”, a mai spus ministrul.

Gestionarea urșilor în orașe și importanța reacției rapide

Noile reguli permit autorităților să intervină imediat dacă un urs apare în zonele locuite. Astfel, Comisia pentru Situații de Urgență poate decide fără întârziere dacă animalul va fi alungat, relocat sau, în cazuri extreme, împușcat. Această flexibilitate este esențială pentru protejarea populației.

„Întrunirile Comisiei pentru situații de urgență se vor putea realiza și prin intermediul mijloacelor electronice, astfel încât consultările să poată avea loc, chiar dacă nu sunt toți membrii prezenți la locul incidentului”, a precizat Buzoianu.

Definirea clară a termenului „urs habituat” ajută autoritățile să identifice mai ușor animalele care reprezintă un risc și să acționeze eficient. Scopul este de a preveni incidentele și de a proteja atât oamenii, cât și urșii.

Până la finalul lunii noiembrie, Guvernul va primi rezultatele unui studiu amplu privind populația de urși din România. Acest studiu va include hărți detaliate cu zonele de risc și recomandări științifice pentru intervenții. „Pe zona de cote, care nu este atinsă de această ordonanță de urgență, la finalul lunii noiembrie vom avea un studiu făcut de institute de cercetare, pentru care România a plătit undeva la peste câteva milioane bune de euro. Acest studiu va fi făcut în baza unor probe ADN, care au fost colectate în ultimii ani de zile - în cel puțin ultimii doi ani de zile. Acest studiu va veni la pachet și cu o hartă oficială pe zone în România, harta care va spune și care sunt zonele de risc, pentru că s-a făcut analiza și se va face analiza, practic, pe zonele în care au avut loc incidente între urși și oameni și în baza zonării realizate de acești experți, vor fi propuse și măsurile necesare de intervenție”, a explicat ministrul Mediului.

Studiul, realizat pe baza analizelor ADN colectate în ultimii doi ani, va oferi o imagine clară asupra distribuției urșilor și va ajuta la stabilirea cotelor de intervenție. Astfel, autoritățile vor putea lua decizii informate, bazate pe date științifice, pentru fiecare zonă a țării.

Hărțile vor evidenția zonele unde au avut loc cele mai multe incidente între oameni și urși, astfel încât autoritățile locale să poată lua măsuri preventive. În același timp, fiecare caz va fi analizat individual, iar intervențiile vor fi adaptate la situația concretă.

Guvernul promite că toate deciziile vor fi luate pe baza datelor științifice și a recomandărilor specialiștilor. „Nu vom împușca urșii doar pentru că cineva a lăsat gunoiul afară”, a subliniat Buzoianu. Totuși, acolo unde există un pericol real, intervențiile vor avea loc fără întârziere pentru siguranța comunității.

Până la sfârșitul anului, rezultatele studiului și hărțile cu zonele de risc vor fi publicate, astfel încât cetățenii să poată verifica dacă locuiesc într-o zonă expusă. „Transparența este cheia pentru încrederea publică”, a încheiat ministrul.

Noile măsuri adoptate de Guvern marchează un pas important în gestionarea urșilor și în protejarea populației. Prin amenzi stricte, intervenții rapide și decizii bazate pe date științifice, autoritățile încearcă să reducă riscurile și să mențină echilibrul între protejarea biodiversității și siguranța cetățenilor.