CFR pierde pasageri pe bandă rulantă. Aproape 5 milioane de români au renunțat la călătoriile cu trenul

* datele centralizate de Institutul Național de Statistică arată o ruptură tot mai vizibilă în transportul feroviar * în primele nouă luni din 2025 au circulat cu trenul 48,993 milioane de pasageri, cu 8,8% mai puțini decât în aceeași perioadă din 2024 * în paralel, transportul de mărfuri scade cu 8,4%, însă tranzitul înregistrează o creștere spectaculoasă, de 53,6% — un contrast care ridică întrebări despre direcția reală a căii ferate în România

Numărul pasagerilor care au circulat cu trenul a fost, în primele nouă luni din 2025, de 48,993 milioane, în scădere cu 8,8% față de perioada similară din 2024, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Tradus în cifre, reculul înseamnă aproximativ 4,73 milioane de pasageri pierduți față de primele nouă luni ale anului trecut, o diminuare care confirmă tendința de slăbire a atractivității transportului feroviar pentru publicul larg. INS indică și o scădere a parcursului pasagerilor cu 9,8% în intervalul analizat, ceea ce sugerează nu doar mai puțini călători, ci și o reducere a distanțelor totale parcurse de aceștia.

Declinul se vede și în transportul feroviar de mărfuri. Conform aceleiași surse, volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 8,4% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, ajungând la 30,113 milioane de tone. Din acest total, 79,3% reprezintă transport național. Singura excepție majoră, care sare în ochi prin amplitudine, este transportul de tranzit, unde s-a consemnat o creștere de 53,6%, într-un peisaj altfel dominat de scăderi.

Structura mărfurilor arată că ponderea cea mai mare din total a fost înregistrată pentru diviziunile cocs și produse rafinate din petrol (26%), urmate de cărbune și lignit, țiței și gaze naturale (17,7%). Pe partea de parcurs al mărfurilor, adică distanța totală parcursă de bunurile transportate, 35,2% din total a fost reprezentată de diviziunea cocs și produse rafinate din petrol, iar 13% a revenit produselor agricole, din vânătoare și silvicultură, precum și peștelui și altor produse din pescuit.

INS mai notează că, în utilizarea parcului de vehicule, au existat și evoluții pozitive față de ianuarie–septembrie 2024, însă acestea sunt punctuale și nu schimbă tabloul general. Timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă a crescut cu 15,7%, viteza medie comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 1,7%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri și încărcătura medie statică a vagoanelor de marfă au înregistrat fiecare o creștere de 0,4%. În același timp, mai mulți indicatori-cheie s-au deteriorat: parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a scăzut cu 16,7%, parcursul mediu zilnic al locomotivelor folosite pentru transportul mărfurilor a scăzut cu 16,6%, vagoanele încărcate intrate din străinătate s-au redus cu 10,8%, iar vagoanele încărcate pe rețeaua CFR au scăzut cu 6,1%. Tot pe minus sunt și greutatea medie brută a vagoanelor de marfă, cu o scădere de 3,5%, precum și viteza medie comercială a trenurilor de pasageri, în coborâre cu 1,4%.

În ansamblu, cifrele INS conturează un an de contracție pentru calea ferată: mai puțini pasageri, mai puțină marfă și o eficiență operațională neuniformă, cu un singur salt evident — tranzitul — care crește puternic într-un context în care restul indicatorilor rămân sub presiune.

Dan DIMA