Datele economice negative au depreciat ușor leul

Datele economice negative venite la început de săptămână au afectat performanța leului, după ce vinerea trecută a fost anunțată intrarea României în recesiune tehnică dar și menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, cu perspectiva negativă.

INS a anunțat menținerea inflației aproape de pragul de 10%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Rata inflaţiei an/an din ianuarie a fost de 9,6% comparativ cu ianuarie 2025, după ce în decembrie trecut, comparativ cu luna similară din 2024, rata anuală a creșterii prețurilor a fost de 9,7%.

La rândul ei, BNR a prezentat datele datoriei externe totale ce a crescut anul trecut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, în timp ce contul curent al balanţei de plăţi a anului trecut s-a ridicat la 30,127 miliarde euro, față de 28,853 miliarde euro în 2024.

Acest val de date nu a permis leului să profite de nivelul mai ridicat al apetitului față de risc, care a permis aprecierea altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut de la 5,0943 la 5,0953 lei, chiar dacă cotațiile din Asia au coborât până la 5,087 lei, atâta timp când cele din piața locală au urcat la 5,092 – 5,096 lei, maxime ale ultimelor două săptămâni. Lunea trecută, media a fost stabilită la 5,0934 lei.

Datele economice fundamentale au stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,83%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,88% iar cel la 12 luni la 6,06%. La începutul săptămânii trecute, indicii se situau la 5,85%, 5,92% respectiv 6,09%, valori real negative comparativ cu valoarea inflației.

Această evoluție a dobânzilor interbancare, sprijinită de către BNR prin excesul de lichiditate din piață, a permis Trezoreriei să se împrumute la randamente mai mici și pe scadențe mai lungi.

Finanțele au atras, într-o primă licitație, 536,3 milioane lei, cu scadența în iulie 2031, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,11%, în timp ce ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,73 miliarde lei. A doua licitație a avut scadența în iulie 2040, iar trezoreria s-a împrumutat cu 366,7 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,64%.

Piața americană a fost închisă lunea aceasta cu prilejul Zilei Președinților, astfel că volatilitatea euro s-a redus la 1,1850 – 1,1875 dolari. În piața locală cursul monedei americane a scăzut modest de la 4,2964 la 4,2940 lei, față de 4,2955 lei, la începutul săptămânii trecute.

Francul elvețian a atins săptămâna trecută mai multe maxime istorice. Ultimul record de 5,5824 lei a fost înregistrat joia trecută, iar lunea aceasta media a fost stabilită la 5,5781 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8511 la 5,8604 lei, față de 5,8461 lei la începutul săptămânii trecute.

Metalul galben se tranzacționa între 4.966 și 5.051 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat marginal de la 686,0026 lei la 691,4237 lei, față de 689,9950 lei, la începutul  săptămânii trecute.

Bitcoin s-a retras joia trecută la aproape 65.000 dolari, la o săptămână după atingerea unui minim 60.000 dolari, pentru prima dată din 2024. La începutul acestei săptămâni culoarul de tranzacționare era cuprins între 68.148 și 70.076 dolari.

Ethereum fluctua între 1.949 și 2.023 dolari.