Emigranţii calificaţi, atraşi mai mult de calitatea instituţiilor, decât de bani!
Dimensiune font:
* un recent studiu comandat de Guvern arată că „salariile mari şi taxele mici nu mai sunt singurele motive care determină migraţia masivă a populaţiei calificate din estul Europei spre alte ţări” * „Emigranţii, în special cei cu abilităţi profesionale şi calificări, părăsesc ţările unde instituţiile publice sunt slăbite şi merg spre statele unde acestea funcţionează, în timp ce emigranţii necalificaţi par să fie atraşi de beneficiile generoase din ţările spre care se îndreaptă”, susţine Dan Chirleşan, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Afacerilor (FEAA)
Firmele ieşene au fost invitate sâmbătă la Camera de Comerţ din Iaşi, pentru a chestiona şi a-şi expune problemele într-un dialog direct cu reprezentanţii Guvernului, printre aceştia aflându-se şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
Atunci când vine vorba de campaniile electorale, politicienii români, fie ei de dreapta sau de stânga, nu fac risipă la capitolul declaraţii şi promisiuni, unele fiind chiar aberante, aşa cum par şi cele ale ministrului de Finanţe, după părerea unora. Acesta a vorbit la Iaşi despre capitalizarea CEC, noua Bancă de Dezvoltare a României, dar şi despre migraţia românilor.
Astfel, Eugen Teodorovici a declarat în cadrul întrunirii că Statul român încearcă să obţină toate aprobările de la Comisia Europeană în vederea capitalizării CEC Bank, “fiind prevăzută în acest sens suma de 900 de milioane de lei în bugetul pe anul 2019”. „Săptămâna viitoare se trimite la Comisia Europeană pachetul necesar pentru a primi acceptul pentru această capitalizare, şi imediat cum primim acceptul de la Comisie, vom face si transferul acestor bani către CEC, ca să înceapă să fie cât mai activ în economia din România”, a declarat Teodorovici sâmbătă la Iaşi.
Economistul ieşean Dan Chirleşan, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza”, salută declaraţia boardului de conducere a CEC Bank privind intenţia de capitalizare suplimentară a băncii cu 940 de milioane lei (aproximativ 195 milioane euro), dar priveşte cu rezervă optimismul aceluiaşi bord, că va exploda creditarea la CEC Bank cu 35-40 de miliarde de lei, adică cu aproximativ 8,5 miliarde de euro (4% din PIB). „Să nu uităm că, pe de o parte, CEC este singura bancă universală din România cu capital integral de stat, iar pe de altă parte, de sub această umbrelă de protecţie conferită de Statul român, prin Ministerul de Finanţe, CEC Bank a fost protejată de turbulenţele pieţei din industria bancară, dar şi ţinută deoparte de nevoile de profesionalizare şi capitalizare din industria bancară. Provocarea actuală de a extinde pe piaţa creditului din România este mare, pentru că deşi CEC Bank este cea mai bătrână bancă de pe piaţa bancară din România, este şi cea mai puţin pregătită bancă din sistem cu capital uman, financiar de lucru pentru a face faţă riscului de creditare, şi rămâne cea mai expusă bancă la influenţele factorului politic în activitatea economică a băncii”, a declarat Dan Chirleşan. În opinia sa, anunţul ministrului Eugen Teodorovici a creat mai degrabă panică între angajaţii băncii, decât bucurie.
Unii miniştri „desenează bănci”, alţii... autostrăzi
Lui Chirleşan i se pare himeric şi Proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PSD-ALDE, care prevede înfiinţarea unei Bănci de Dezvoltare ce se doreşte a fi o entitate juridică autonomă şi independentă, capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, care să poată participa la achiziţii publice şi să deţină sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul său de activitate. „Banca de dezvoltare va fi o bancă nouă, s-a luat decizia în Guvern anul trecut, pentru a fi în România încă un instrument, pentru ca firmele din ţară să le poată folosi. Este un model care deja funcţionează în alte state europene membre. Sperăm să o realizăm cât de curând”, a spus Teodorovici jurnaliştilor. Economistul ieşean consideră că ministrul Finanţelor, animat de plimbările sale prin Europa, „creează şi desenează bănci aşa cum ministrul Răzvan Cuc desenează şi promite SF-uri pentru autostrăzi în Moldova”. „Ambii sunt limitaţi în punerea în practică a declaraţiilor politice de absenţa resurselor financiare şi umane necesare. Este însă corect să spunem că România a avut o Bancă de Investiţii, transformată după 1990 în Bancă pentru Dezvoltare, privatizată cu succes în 1998, cunoscută publicului sub denumirea de Banca Română pentru Dezvoltare - Group Societe General. Să nu uităm că în spatele acestei Bănci pentru Dezvoltare stau 95 de ani de experienţe permanent trăite, şi dacă pentru a crea o nouă bancă tot pentru dezvoltare este suficient să bem un pahar de apă şi să facem o declaraţie de presă, România ar fi brăzdată de milioane de bănci, create din pixurile a sute de miniştri. Şi Becali, şi Vântu au visat la crearea unor bănci comerciale, dar nu au concretizat proiectele dincolo de declaraţiile lor politice”, a punctat Dan Chirleşan.
Motivele emigraţiei s-au schimbat
Eugen Teodorovici a vorbit la Iaşi şi despre migraţie, menţionând că Guvernul României poartă negocieri cu statele Uniunii Europene pentru a implementa un pachet de măsuri care au drept scop întoarcerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate. El a subliniat faptul că se doreşte, totodată, diminuarea sau stoparea exodului forţei de muncă din România.
Ministrul de Finanţe a precizat că, în momentul de faţă, piaţa muncii din România are un deficit de aproximativ un milion de persoane, adăugând că se ia în considerare chiar o finanţare din partea statului pentru fi suportate diferenţele salariale existente între piaţa muncii din România şi cea din Uniunea Europeană.
Din perspectiva economistului Dan Chirleşan, declaraţia actualului ministru al Finanţelor, care a fost şi ministru al Fondurilor Europene „este oarecum repetitivă cu cea de la începutul lunii aprilie 2019 de la reuniunea ECOFIN, când a solicitat ca ţările europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene să se gândească la un pachet agresiv de măsuri pentru a combate exodul creierelor”. „Se menţiona atunci că statele UE afectate de imigraţie trebuie să gândească un pachet privind mobilitatea de pe piaţa comunitară a muncii, astfel încât să nu fie afectată dezvoltarea acestor state. Şi anul trecut ministrul Teodorovici a declarat că doreşte limitarea la 5 ani a dreptului de a lucra într-o ţară membră a UE, întrucât angajaţii plecaţi din România la muncă în Germania nu se mai întorc în veci în ţară. Un studiu comandat de România în contextul Preşedinţiei Consiliului UE şi realizat în 2019 de Centrul pentru Studii de Politică Europeană arată că salariile mari şi taxele mici nu mai sunt singurele motive care determină migraţia masivă a populaţiei calificate din estul Europei spre alte ţări. Documentul arată că emigranţii, în special cei cu abilităţi profesionale şi calificări, părăsesc ţările unde instituţiile publice sunt slăbite şi merg spre statele unde acestea funcţionează. Calitatea instituţiilor contează mai mult pentru emigranţii calificaţi, în timp ce emigranţii necalificaţi par să fie atraşi de beneficiile generoase din ţările spre care se îndreaptă”, a spus Dan Chirleşan. Florentina SANDU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau