Republica Moldova își schimbă harta! Aproape 500 de primării se unesc

Aproape 500 de primării din Republica Moldova, adică aproximativ 60% din total, au adoptat decizii finale pentru comasarea voluntară, într-un proces care poate redesena administrația locală și schimba modul în care sunt gestionate comunitățile.

Reforma, susținută de președinta Maia Sandu și de guvernul de la Chișinău, are o miză uriașă: mai puțină birocrație, cheltuieli administrative reduse și administrații locale suficient de puternice pentru a atrage investiții și fonduri europene.

În locul mai multor primării mici, cu bugete limitate și aparate administrative greu de susținut, vor apărea entități locale mai mari, cu populații și bugete consolidate. Pentru multe sate, schimbarea poate însemna șansa de a finanța proiecte care până acum păreau imposibile: drumuri, școli, rețele de utilități și infrastructură publică.

Procesul nu este însă lipsit de controverse

Pentru locuitorii satelor care vor fi absorbite într-o administrație mai mare, principala întrebare este simplă: cât de aproape va mai fi primăria de cetățean?

Temerea este că, odată cu dispariția unor primării, oamenii din localitățile periferice ar putea fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a rezolva probleme administrative. Autoritățile susțin însă că serviciile locale și ghișeele vor putea fi menținute, iar comunitățile componente vor avea reprezentare în noua administrație.

Chișinăul încearcă să facă reforma atractivă și prin bani. Guvernul a pregătit un pachet financiar de 6,5 miliarde de lei moldovenești pentru localitățile care aleg fuziunea. Fondurile sunt destinate infrastructurii, modernizării instituțiilor și proiectelor de dezvoltare.

Pentru primăriile mici, acesta poate fi argumentul decisiv. O administrație mai mare înseamnă nu doar mai puțini funcționari și costuri mai mici, ci și o capacitate mai mare de a pregăti proiecte și de a atrage finanțări externe.

Iar efectele reformei pot trece dincolo de granițele Republicii Moldova.

România, direct interesată de noua hartă administrativă

Comunitățile de peste Prut au deja numeroase legături cu județe din România, inclusiv Iași, Botoșani, Vaslui și Galați. O administrație locală mai puternică ar putea avea capacitatea de a derula mai ușor proiecte comune și de a utiliza fondurile europene destinate cooperării transfrontaliere.

Pentru România, reforma de la Chișinău poate însemna apariția unor parteneri locali mai puternici, capabili să gestioneze proiecte de infrastructură și dezvoltare pe termen lung.

Republica Moldova nu își schimbă doar primăriile. Își poate schimba întreaga logică administrativă. Dacă reforma va funcționa, sute de comunități mici vor fi transformate în structuri locale mai mari, cu mai mulți bani și mai multă forță administrativă. Marin AVRAM