Fonduri europene și schimbări care pot influența bugetul României în 2026

Vicepremierul Tánczos Barna spune că perspectiva bugetară pentru 2026 este „semnificativ mai bună” decât acum un an, subliniind prioritățile: absorbția fondurilor PNRR și reforma administrativă.

Pregătirile pentru bugetul de stat al României pe 2026 sunt deja în plină desfășurare. Iar veștile, cel puțin la nivel declarativ, par să fie mai optimiste decât anul trecut. Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că situația bugetului arată mai bine, dar nu fără eforturi susținute. Prioritatea rămâne folosirea eficientă a banilor europeni din PNRR, pentru că nimeni nu-și permite să lase acești bani nefolosiți.

Banii la primării: împărțirea și temerile locale

Miercuri, la Guvern, au avut loc discuții importante despre împărțirea banilor către primării și consiliile județene. Autoritățile locale au venit cu o neliniște clară: dacă veniturile suplimentare din impozitul pe venit vor ajunge sau nu la bugetul central, în loc să rămână la nivel local. 

Tánczos Barna a încercat să clarifice lucrurile. „Principala temere (a autorităţilor locale - n.r) a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităţilor locale”, a declarat vicepremierul. El a insistat că sistemul actual funcționează și că nu se pregătește nicio schimbare dramatică. 

„Formulele de echilibrare şi defalcare sunt cele care vor asigura o alocare judicioasă a fondurilor”, a adăugat el. Practic, mecanismul folosit în 2025, bazat pe un fond național de solidaritate, a dat rezultate bune. „Bugetul de stat a putut să economisească peste două miliarde de lei din TVA-ul care se folosea pentru echilibrare. În acelaşi timp, au crescut veniturile autorităţilor locale din impozitul pe venit”.

Fondul de solidaritate presupune ca zonele mai dezvoltate, cu venituri mari din impozitul pe venit, să contribuie mai mult, iar banii să ajungă la comunitățile cu resurse limitate. „S-a făcut o alocare echitabilă şi mai judicioasă”, spune vicepremierul. În teorie, nimeni nu pierde, dar toți ar trebui să câștige ceva.

Planul pentru 2026: continuitate și ajustări

Guvernul are de gând să păstreze aceleași principii și în 2026. Scopul este clar: pe de o parte, să continue economisirea la nivelul bugetului central, iar pe de altă parte, să asigure resurse suficiente pentru funcționarea și dezvoltarea administrațiilor locale. Proiectele în derulare sunt multe, majoritatea finanțate din PNRR sau alte fonduri europene. Acestea necesită și cofinanțare locală. „Nu putem risca absorbţia fondurilor europene nici în anul 2026”, a subliniat Tánczos. Așadar, cofinanțarea nu e negociabilă. 

Ce urmează? Ministerul Finanțelor va realiza simulări pentru bugetul anului viitor, după care vor avea loc noi discuții cu reprezentanții administrațiilor locale. Procesul parlamentar pentru bugetul 2026 va începe la mijlocul lunii februarie, iar votul final este așteptat la sfârșitul aceleiași luni. Optimismul pentru 2026 vine și din faptul că, în 2025, unele ministere au reușit să reducă cheltuielile de funcționare, inclusiv cele cu personalul. „Este o soluţie pentru Guvern - reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de personal la nivel naţional, prin acest lucru exercitându-se o presiune mai mică asupra bugetului şi existând o posibilitate de reducere constantă a deficitului bugetar”, a explicat vicepremierul. Mai puțină birocrație, mai mult spațiu pentru investiții.

Fondurile europene și reformele administrative

Vicepremierul a fost foarte clar privind prioritățile pentru 2026. Pe primul loc este absorbția fondurilor europene, în special cele din PNRR și fondurile de coeziune. Acestea trebuie cheltuite la timp, iar proiectele trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026. „Avem în continuare o provocare uriaşă pentru anul 2026, absorbţia fondurilor din PNRR şi trebuie să se concentreze toate instituţiile asupra acest lucru”, a spus Tánczos. Este esențial ca instituțiile să colaboreze și să nu rateze această șansă. 

În paralel, trebuie să se vadă și efectele reformei administrative. Eficientizarea aparatului public ar trebui să se reflecte și în cifrele bugetului. Tánczos speră ca săptămâna viitoare să înceapă procedura de asumare a răspunderii pentru pachetul de reforme administrative. De asemenea, la Ministerul Finanțelor s-a discutat despre pachetul de relansare economică, cu scopul de a-l finaliza și aproba în paralel cu reforma administrației, pentru a stimula creșterea economică și investițiile private în 2026.

Tánczos a oferit și o scurtă privire înapoi: „Acum un an eram ministrul Finanţelor şi atunci cea mai mare provocare pentru România era evitarea retrogradării şi ajungerea în categoria 'junk' la agenţiile de rating. Acest risc a fost înlăturat”. Apoi a venit riscul suspendării fondurilor europene, dacă nu se făceau reforme. „Ambele riscuri au fost înlăturate”, a precizat el.

România a intrat pe o traiectorie de stabilitate bugetară, dar Tánczos avertizează: „România nu ar putea să reziste fără credite internaţionale şi fără fonduri europene în acest moment”. De aceea, menținerea acestei stabilități și evitarea unor riscuri similare în 2026 sunt vitale.

Ce urmează pentru bugetul 2026

Perspectiva pentru 2026 este mai bună, dar drumul nu e lipsit de provocări. Urmează simulări financiare detaliate, consultări cu autoritățile locale pentru a găsi cele mai bune soluții de alocare și un calendar parlamentar strâns în februarie. Totul se leagă de două priorități: folosirea eficientă a fondurilor europene și implementarea reformelor administrative. Doar dacă aceste obiective sunt atinse, optimismul pentru 2026 va deveni realitate. Acum este momentul pentru acțiuni concrete.