Prețurile explodează peste noapte: cum ne afectează buzunarele războiul din Iran

Lumea economică stă pe un butoi cu pulbere, iar ecoul exploziilor din Orientul Mijlociu începe deja să se audă în portofelele europenilor. Escaladarea conflictului din Iran nu mai este doar o criză militară îndepărtată, ci un posibil șoc economic de proporții istorice, capabil să zdruncine piețele mondiale și să declanșeze un nou val de scumpiri în lanț, avertizează experții.

În centrul acestei furtuni se află un punct aparent minuscul pe hartă, dar vital pentru planeta întreagă: Strâmtoarea Ormuz. Prin acest coridor maritim îngust circulă zilnic aproape o cincime din petrolul consumat la nivel global. Orice blocaj, chiar și temporar, ar putea paraliza transporturile energetice mondiale, transformând piețele financiare într-un teren dominat de panică și speculații.

Specialiștii companiei de consultanță Frames atrag atenția că simpla amenințare a închiderii strâmtorii ar putea declanșa reacții în lanț. Petroliere blocate, rute comerciale suspendate și costuri logistice explodate ar împinge rapid prețul petrolului spre praguri considerate până recent imposibile. Într-un scenariu moderat, barilul de petrol ar putea depăși 80–85 de dolari, însă într-o variantă pesimistă — marcată de război regional și blocadă totală — cotațiile ar putea urca spre 100–120 de dolari, niveluri capabile să aprindă o nouă criză inflaționistă globală.

Impactul nu s-ar opri la carburanți. Gazele naturale ar deveni următoarea victimă a conflictului. Qatarul, unul dintre giganții exportului mondial de gaze lichefiate, depinde aproape exclusiv de aceeași rută maritimă. O blocadă ar reduce drastic livrările către Europa și Asia, iar bursele energetice ar reacționa instantaneu. Pentru România, dependentă încă de importuri, efectul ar putea însemna facturi mai mari și presiuni suplimentare asupra economiei deja fragile.

În paralel, comerțul global riscă să intre într-o spirală periculoasă. Navele comerciale care traversează zonele tensionate sunt obligate să plătească prime de risc de război uriașe, costuri care se transferă inevitabil către consumator. Ocolirea rutelor clasice pe la sudul Africii prelungește transporturile cu până la două săptămâni, iar întârzierile pot bloca lanțurile de aprovizionare. Fabrici fără componente, producție încetinită, rafturi golite — un scenariu care amintește de cele mai dure momente ale crizelor recente.

Experții avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă. Industria transporturilor, producătorii și retailerii ar putea vedea cum marjele de profit se topesc sub presiunea costurilor energetice și logistice. Soluția? Regândirea urgentă a lanțurilor de aprovizionare și mutarea producției mai aproape de piețele europene, într-un proces accelerat de „nearshoring”.

Paradoxal, în mijlocul haosului apar și câștigători. Companiile energetice din zone stabile ar putea înregistra profituri record, alimentate de foamea globală de resurse sigure. Însă pentru majoritatea economiilor, inclusiv cea românească, combinația dintre energie scumpă, transport costisitor și inflație reaprinsă riscă să devină o furtună perfectă.

Economiștii avertizează că băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea forțate să mențină dobânzile ridicate mai mult timp, frânând creșterea economică și împingând lumea spre o nouă perioadă de incertitudine.

Pe scurt, războiul din Iran nu se poartă doar cu rachete și strategii militare. Se poartă, deja, și în economie — iar efectele lui ar putea ajunge rapid la fiecare pompă de carburant, la fiecare factură și în fiecare coș de cumpărături. Raluca STROE