1582, anul în care oamenii au trăit o experiență bizară: s-au culcat pe 4 octombrie și, când s-au trezit, era deja 15 octombrie

De data asta nu a fost vorba de nicio boală sau de alt fenomen paranormal , ci pur și simplu de o procedură administrativă, mai exact o schimbare de calendar. Anul 1582 a fost cu 10 zile mai scurt decât ceilalți ani.

Calendarul Iulian, introdus în Europa de Iulius Cezar, care s-a bazat pe calendarul egiptean, era destul de precis, dar avea o foarte mică eroare: stabilea durata anului la 365 de zile și 6 ore, când de fapt era de 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde, ceea ce însemna că în fiecare an data oficială era în urma celei astronomice.

Era o diferență minimă, dar în cei peste 1600 de ani de când era în vigoare Calendarul Iulian, acesta acumulase deja un decalaj de aproape 10 zile.

Țările catolice au adoptat noul model în anii următori, în timp ce majoritatea au continuat să folosească propriile calendare

Inițial au existat probleme cu adoptarea sa în alte părți, protestanții respingându-l deoarece îl considerau un complot papal. În cele din urmă, țările protestante au acceptat noul sistem până în anii 1700, iar Marea Britanie și coloniile sale l-au adoptat în 1752.

Înainte de aceasta, noul an englezesc începea la 25 martie (Ziua Doamnei sau Sărbătoarea Bunei Vestiri, care celebrează vizita arhanghelului Gabriel la Fecioara Maria), deoarece avea o semnificație religioasă importantă. Unele țări europene considerau 25 decembrie (Crăciunul) ca fiind începutul noului an.

Chiar și astăzi, în țările care nu aparțin tradiției creștine, se menține un sistem dual în care calendarul catolic este folosit în paralel cu calendarul propriu.

Grecia a fost ultima țară creștin-ortodoxă care a acceptat acest calendar, în 1923. Chiar și așa, bisericile din țările ortodoxe nu au acceptat niciodată pe deplin reformele Papei Grigorie. Cu toate acestea, calendarul este folosit acum în întreaga lume și poartă, de asemenea, referințe seculare, cum ar fi „Era comună”, scrie omofon.com.

Au existat probleme chiar și în țările în care nu au existat discuții privind adoptarea acestui calendar. Cea mai evidentă a fost cea legată de documentele oficiale: s-a decis ca toate datele anterioare reformei să fie păstrate în conformitate cu calendarul în vigoare la momentul respectiv, deoarece era evident că era imposibil să le schimbe pe toate. În plus, toate datele administrative planificate, cum ar fi procesele și plățile, au trebuit să fie revizuite și au fost amânate cu zece zile, ceea ce a provocat numeroase probleme.

Invitațiile oficiale din țările care nu adoptaseră încă schimbarea, pentru că nu erau catolice, trebuiau să precizeze la ce calendar se refereau, pentru a evita confuziile.

Chiar și după toate acestea, noul sistem nu s-a dovedit a fi definitiv, deși a fost mai bine pus la punct decât cel anterior. Variațiile vitezei de rotație a Pământului creează o diferență minusculă de o zi la fiecare 3300 de ani.