Sfânta Ana, taina unei nașteri așteptate

* în fiecare an, pe 9 decembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana – momentul în care, prin lucrarea lui Dumnezeu, începe în chip tainic istoria mântuirii în casa unor soți bătrâni și fără copii * mulți credincioși simt această zi ca pe o sărbătoare a speranței regăsite și a rugăciunii care pare că întârzie, dar nu este niciodată uitată

Potrivit tradiției Bisericii, părinții Fecioarei Maria au fost Drepții Ioachim și Ana. Numele lor nu apar în Evanghelii, dar sunt atestați de vechile scrieri creștine și cinstiți de Răsărit și Apus încă din primele secole. Ioachim era din seminția lui Iuda, din neamul regelui David, iar Ana era fiica preotului Matan, din seminția lui Levi. Cei doi trăiau la Nazaret, duceau o viață curată și milostivă, împărțindu-și câștigul în trei părți: una pentru Templu, una pentru săraci și una pentru nevoile casei.

În ciuda credinței și a faptelor lor bune, purtau în suflet o mare durere: nu aveau copii. În mentalitatea vremii, nerodirea era privită ca o rușine și chiar ca un semn de părăsire de către Dumnezeu. Ani la rând, Ioachim și Ana au stăruit în post și rugăciune, cerând nu doar bucuria unui copil, ci promițând să-l închine lui Dumnezeu, așa cum în Vechiul Testament Ana, mama prorocului Samuel, și-a dăruit fiul Domnului.

Buna vestire adusă Sfintei Ana

Tradiția spune că, într-o zi, Ioachim s-a retras în pustie pentru rugăciune, tulburat de vorbele oamenilor care îl socoteau nevrednic din pricina lipsei de copii. Ana a rămas acasă, plângând și rugându-se în grădina casei. Atunci, Arhanghelul Gavriil s-a arătat fiecăruia, în locuri diferite, cu aceeași veste: Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea, iar Ana va naște o fiică binecuvântată, prin care se va împlini planul mântuirii.

Acesta este conținutul duhovnicesc al sărbătorii de pe 9 decembrie: nu se prăznuiește nașterea Mariei – care are loc la 8 septembrie –, ci momentul zămislirii ei în pântecele Anei, începutul vieții celei care va deveni Născătoare de Dumnezeu. În icoane, Sfânta Ana este adesea reprezentată ținând-o în brațe pe Maica Domnului pruncă, uneori învățând-o din carte, imagine care vorbește despre legătura de sânge și de credință dintre mamă și fiică.

Sărbătoarea din 9 decembrie

În calendarul ortodox românesc, ziua de 9 decembrie poartă denumirea „Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana”. Este o sărbătoare a Maicii Domnului, strâns legată de persoana Sfintei Ana, prin care se subliniază că Dumnezeu lucrează în viața unor oameni simpli, dar credincioși. În evlavia populară, mulți credincioși o simt și ca pe o sărbătoare a Sfintei Ana, bunica Domnului, iar femeile care poartă acest nume își serbează onomastica.

Ziua cade întotdeauna în Postul Crăciunului și este una dintre zilele de bucurie duhovnicească, în care rânduiala Bisericii oferă dezlegare la pește. Această dezlegare nu este un simplu detaliu culinar, ci un semn că, în mijlocul nevoinței postului, Dumnezeu presară momente de lumină și bucurie, amintind că la capătul așteptării se află mereu o naștere: în cazul de față, nașterea Maicii Domnului și, peste puțin timp, Nașterea Mântuitorului.

Ana – icoană a mamelor care așteaptă

În evlavia credincioșilor, Sfânta Ana este socotită ocrotitoarea mamelor și a copiilor. Femeile care își doresc un prunc, cele însărcinate, dar și mamele care se roagă pentru copiii lor se încredințează adesea rugăciunilor sale. Povestea ei atinge multe suflete: a cunoscut rușinea nerodirii și cuvântul aspru al oamenilor, a trăit durerea așteptării și sentimentul că cerul tace, dar nu s-a împietrit, ci a transformat durerea în rugăciune, post și milostenie.

Tania DAMIAN