Cum arată Palatul de 66 de milioane de lei al Bacăului

* clădirea administrativă a fost consolidată seismic și dotată cu instalații noi * băcăuanii o pot vizita joi, timp de patru ore

După o investiție de aproximativ 66,4 milioane de lei, Palatul Administrativ din Bacău iese din șantier și intră din nou în circuitul public. Prima întâlnire cu locuitorii orașului este programată joi, 23 iulie 2026, când Instituția Prefectului organizează o Zi a Porților Deschise, iar accesul publicului va fi permis în intervalul 10:00–14:00. Vizitatorii vor putea intra în spațiile refăcute și vor primi informații despre intervențiile realizate asupra clădirii a cărei renovare a costat 66 de milioane de lei.

Renovarea a schimbat mai mult decât aspectul birourilor și al coridoarelor. Proiectul a avut două obiective majore: creșterea siguranței în cazul unui cutremur și reducerea facturilor pentru funcționarea unei clădiri publice cu o suprafață desfășurată de 6.852 de metri pătrați.

Palatul găzduiește din nou Instituția Prefectului și Consiliul Județean Bacău, după mutarea activității administrative în sediul renovat.

Structura clădirii a fost consolidată seismic

Cea mai importantă parte a proiectului nu este vizibilă la prima vedere. Lucrările au urmărit aducerea structurii la parametri actuali de siguranță și stabilitate, Palatul Administrativ fiind inclus într-un program de renovare integrată a clădirilor publice.

Au fost refăcute fațadele, finisajele interioare și instalațiile electrice, sanitare și de termoventilație. Intervențiile au vizat și acoperișul, șarpanta, tâmplăria, sistemul de colectare a apelor și zonele exterioare din jurul clădirii.

Miza proiectului a fost ca imobilul să poată funcționa în condiții moderne fără să-și piardă elementele arhitecturale care îi dau statutul de monument istoric.

Modernizarea instalațiilor și lucrările de eficientizare ar trebui să reducă cu peste 60% consumul de energie și emisiile de dioxid de carbon. Reducerea cheltuielilor cu utilitățile a fost unul dintre obiectivele asumate prin proiect. Finanțarea a fost asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 5 – „Valul Renovării”, destinată eficienței energetice și creșterii rezilienței clădirilor publice.

Mihai VANCEA