INCHIDE

Iașul nevăzut. 5 locuri care pot seduce turiștii

Iașul nevăzut. 5 locuri care pot seduce turiștii

* fosile, lăcașuri vechi, sinagogi și povești armenești rămân în afara circuitului turistic grăbit * la câțiva kilometri de traseele clasice există locuri cu suficientă istorie, peisaj și mister pentru a transforma o excursie de câteva ore într-un city-break

Iașul nu duce lipsă de monumente, ci de legături între ele. Unele dintre cele mai spectaculoase obiective apar rar în ofertele agențiilor, nu sunt cuprinse în trasee ușor de urmat și rămân aproape necunoscute chiar pentru o parte dintre locuitori. O inițiativă locală, Iași.Travel, a fost creată tocmai pentru a răspunde problemelor privind identitatea turistică și experiența vizitatorilor, prin hărți și trasee tematice. Platforma propune inclusiv un circuit de aproximativ 60 de kilometri pe colinele Galata, Cetățuia, Repedea, Bucium, Șorogari, Breazu și Copou.

Repedea: fosile, grote și Iașul văzut de sus

Platoul Repedea ar putea fi una dintre imaginile emblematice ale Iașului. Rezervația geologică și paleontologică „Locul Fosilifer Dealul Repedea” păstrează calcare, fosile și grote formate într-un peisaj care amintește mai curând de o destinație montană decât de marginea unui oraș universitar.

Piatra de la Repedea a fost folosită la construirea mai multor monumente ieșene, iar zona este legată de începuturile cercetării geologice românești. Astăzi, platoul oferă panorame largi și posibilitatea unor trasee de drumeție, fotografie și educație în natură. Locul are însă nevoie de indicatoare coerente, trasee marcate, reguli mai vizibile pentru protejarea rezervației.

Podgoria Copou: bisericuța ascunsă dintre vii

În apropierea Grădinii Botanice, departe de traseul aglomerat al Copoului, se află Mănăstirea Podgoria Copou, unul dintre locurile puțin cunoscute chiar și pentru mulți ieșeni. Lăcașul, cunoscut și drept „Bisericuța dintre vii”, păstrează farmecul discret al unui Iași vechi, așezat între livezi, podgorii și coline. Ctitorită în secolul al XVII-lea, în vremea lui Vasile Lupu, biserica adună în jurul ei istorie, liniște și un peisaj care poate surprinde turiștii interesați de patrimoniul religios și de zonele mai puțin umblate ale orașului. Pentru vizitatori, ar fi ocazia de a descoperi un alt chip al Copoului, dincolo de teii lui Eminescu și de traseele consacrate.

Târgul celor peste 100 de sinagogi

Una dintre marile povești turistice insuficient exploatate este cea a comunității evreiești. În anii 1930, în Iași existau peste 100 de case de rugăciune, în timp ce astăzi mai sunt funcționale doar două. Sinagoga Mare, ridicată în 1671, este considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România. În apropiere se află Sinagoga Merarilor, legată de istoria vechilor bresle și a comunității comerciale evreiești. Un traseu pietonal prin Târgu Cucu, cu mărturii despre vechile străzi, meserii, sinagogi și despre Pogromul din 1941, ar putea atrage turiști interesați de istorie europeană, genealogie și patrimoniu evreiesc.

Hlincea, monumentul ascuns la marginea orașului

La mică distanță de Iași se află Mănăstirea Hlincea, un ansamblu vechi, legat de epoca lui Petru Șchiopul și de istoria boierimii moldovene. Biserica, turnul-clopotniță, zidurile și liniștea zonei alcătuiesc un cadru care poate interesa atât turiștii pasionați de monumente, cât și pe cei atrași de trasee spirituale. Este unul dintre acele locuri în care valoarea monumentului contrastează cu vizibilitatea sa turistică. Legată de Cetățuia prin istorie și prin apropierea geografică, Hlincea ar putea completa un circuit al arhitecturii medievale de la sudul Iașului.

Biserica Armeană și misterul anului 1395

În centrul orașului, dar în afara traseului obișnuit, Biserica Armeană păstrează povestea unei comunități care a contribuit la dezvoltarea comercială a Iașului. Actualul edificiu a fost reconstruit la începutul secolului al XIX-lea, în vechea Mahala Armenească.

În jurul acestui lăcaș circulă și povestea unei inscripții care trimite spre un posibil edificiu mai vechi, datat în anul 1395. Chiar dacă istoricii discută nuanțat această informație, tocmai asemenea detalii pot transforma locul într-un punct de interes pentru turiștii atrași de istorie și de originile multiculturale ale orașului.

Aceste obiective nu au nevoie de legende inventate. Au nevoie de indicatoare, transport bine explicat, tururi ghidate, materiale în mai multe limbi și o promovare care să le unească într-o experiență. În loc să trimită vizitatorul după câteva ore spre următorul oraș, Iașul îi poate oferi motive să mai rămână o zi.

Maura ANGHEL