Oazele urbane schimbă cartierele Iașului

* orașul are 214 spații de joacă, dar multe nu mai răspund nevoilor reale ale copiilor, părinților și vârstnicilor * proiectul civic „Oaza Urbană” arată că schimbarea cartierelor poate începe de la intervenții mici: arbori, umbră, bănci, alei, materiale naturale și oameni care încep să aibă grijă de locul în care trăiesc

Spațiul public dintre blocuri a devenit una dintre cele mai importante teme urbane ale Iașului. Nu marile bulevarde arată, de fapt, calitatea vieții de zi cu zi, ci locurile unde copiii se joacă după școală, unde părinții stau la umbră, unde bunicii ies la aer și unde vecinii mai pot forma o comunitate.

Datele prezentate de Asociația CIVICA arată dimensiunea problemei: Iașul are 214 spații de joacă, iar aproximativ 65% dintre acestea se află în zone cu temperaturi ridicate, vegetație insuficientă și poluare. Practic, două din trei locuri de joacă sunt amplasate în condiții neprielnice, într-un oraș în care verile devin tot mai greu de suportat. De aici pornește proiectul „Oaza Urbană”, desfășurat în perioada martie–iulie 2026. Miza nu este doar reamenajarea unui loc de joacă, ci schimbarea felului în care ieșenii folosesc spațiul public. Un loc ignorat, degradat sau folosit doar din lipsă de alternativă poate deveni un spațiu viu, cu umbră, vegetație, mobilier urban și activități de cartier.

Oaza Urbană #1, testul din Alexandru cel Bun

Primul proiect pilot a fost ales în Alexandru cel Bun, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 70, în spatele blocurilor ANL. Selecția nu a fost întâmplătoare. CIVICA arată că, în urma analizei celor 214 spații de joacă din oraș, au rezultat 30 de locuri care necesită intervenții urgente pentru reducerea vulnerabilităților.

În prima etapă, în zona spațiului de joacă au fost plantați 33 de arbori, au fost amenajate o pajiște urbană, alee pietruită, bănci și coșuri de gunoi. Etapa a doua, programată pentru perioada iulie 2025 – iunie 2026, vizează regenerarea propriu-zisă a spațiului de joacă, cu vegetație pentru umbră, echipamente din materiale mai prietenoase cu mediul, suprafețe de joacă mai sigure și o cișmea pentru acces la apă potabilă.

Un detaliu important este efectul vegetației. Potrivit principiilor proiectului, arborii, arbuștii și plantele perene pot reduce temperatura ambientală cu 3–5 grade Celsius și temperatura resimțită cu până la 7 grade Celsius. Într-un oraș în care locurile de joacă devin greu de folosit în zilele caniculare, umbra nu mai este un lux, ci o condiție de sănătate urbană.

De la tobogan rupt la spațiu comunitar

Un exemplu recent vine din cartierul Bularga, pe strada Butnari nr. 5. Acolo, un loc de joacă ajuns să fie evitat de copii a fost transformat în „Oaza Urbană #9”. Aproximativ 70 de oameni — vecini, voluntari, peisagiști, arhitecți și reprezentanți ai mediului privat — au participat la intervenția comunitară.

Lucrările au inclus recondiționarea echipamentelor de joacă, refacerea zonelor de protecție, înlocuirea băncilor și coșurilor de gunoi, amenajarea unei alei din pietriș și nisip, realizarea unei mici grădini de ploaie, plantarea de arbori și arbuști și însămânțarea trifoiului sălbatic acolo unde iarba nu mai creștea natural.

Testul comunității

CIVICA arată că mulți ieșeni ajung să traverseze orașul spre Parcul Copou sau Parcul Expoziției, pentru că nu au aproape de casă spații suficient de bune pentru copii. În analiza asociației, 59% dintre ieșeni au declarat că nu au un loc de joacă preferat, semn că problema nu ține doar de numărul spațiilor, ci și de calitatea lor.

Cea mai importantă parte a proiectului „Oaza Urbană” nu este însă doar plantarea arborilor, ci implicarea vecinilor. CIVICA susține că locurile de joacă la care comunitatea a contribuit activ sunt mai curate, mai bine întreținute și mai frecventate decât cele realizate fără participarea cetățenilor.

În Bularga, la o săptămână după intervenție, vecinii s-au întors pentru a continua îngrijirea spațiului. Potrivit CIVICA, oamenii udă arborii și plantele, urmăresc starea locului de joacă și transmit problemele apărute.

Dan DIMA