Când începe primăvara astronomică 2025. Cum ne influențează echinocțiul

Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în perioada 19-21 martie (în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice). Românii sărbătoresc venirea primăverii la începutul lunii martie, deşi anotimpul mult aşteptat, ce ne readuce lumină şi căldură, renăscând natura în jurul nostru, din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocţiul de primăvară, care se va produce pe 20 martie la ora 11.01 (ora României).

Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Multe tradiții populare din vechime sunt legate de această perioadă din martie, chiar dacă propriu-zis nu țin strict de ziua echinocțiului. Uneori este vorba despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre diverse tradiții legate de animale fantastice și de renașterea naturii. În timp ce, pentru toată emisfera nordică, începe primăvara astronomică, ce durează aproximativ 92 de zile, până la solstiţiu de vară, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.

De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are loc la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Țâr Înainte”, respectiv „Țâr Înapoi”, potrivit etnologului Ion Ghinoiu. Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.

Stare de echilibru

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. Mai exact, atunci când energiile diurne sunt în echilibru cu energiile nocturne, când energiile spirituale sunt în echilibru cu energiile telurice, atunci când puterea consumată de sistemul energetic uman este în perfect balans cu energia atrasă de acesta în interiorul său, atunci este pace.

Tradiții și obiceiuri pentru echinocțiul de primăvară

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie. Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiul de primăvară.

Materialul apartine doamnei Liliana Jighira mytex.ro-continuarea cititiAICI