360 de români din zona de conflict, aduși acasă cu zboruri TAROM — „Nu a fost repatriere, totul a fost pe banii noștri”

Primele grupuri de români blocați în Orientul Mijlociu au ajuns în noaptea de luni spre marți în țară după ce au reușit să părăsească zonele afectate de conflict. În total, aproximativ 360 de persoane au fost aduse în siguranță pe Aeroportul Otopeni cu două aeronave de tip charter ale Tarom, operate pe ruta Cairo–România.

O parte dintre cei repatriați au declarat că organizarea zborurilor a fost realizată în mare parte pe cheltuiala lor, achitându-și biletele de avion și costurile de transport și cazare înainte de a putea pleca din zona de criză. „Nu a fost repatriere. Totul a fost pe banii noștri”, au spus călătorii, menționând sume de sute de euro pentru bilete, taxe și alte cheltuieli suportate individual.

Un preot care s-a întors în țară a explicat că autoritățile nu le-au oferit sprijin concret, iar coordonarea operațiunii s-a desfășurat în principal prin intermediul companiei aeriene și acțiuni punctuale ale consulului român în Cairo. Mulți dintre cei plecați din regiune au ales ruta terestră până la aeroportul din Egipt pentru a putea urca în aeronavele charter.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că nu există un mecanism de repatriere integral gratuit oferit de stat pentru cetățenii blocați, subliniind că nicio țară nu asigură astfel de operațiuni complet pe cheltuiala statului atunci când situațiile sunt extrem de dinamice și complicate logistic.

În continuare, autoritățile de la București monitorizează situația românilor aflați încă în zonă. Ministerul de Externe a estimat că în Emiratele Arabe Unite sunt aproximativ 14.000 de cetățeni români, dintre care un număr mic de cazuri urgente au fost identificate, iar un canal de comunicare prin WhatsApp a fost lansat pentru a facilita informațiile și sprijinul consular.

De asemenea, mai multe grupuri de români rămân blocați în orașe precum Dubai sau Israel, iar autoritățile lucrează la identificarea de soluții pentru organizarea altor zboruri sau rute sigure de întoarcere, în funcție de deschiderea spațiului aerian și evoluția situației de securitate în regiune.