Banii Europei schimbă fața României. 15 miliarde de lei atrase în șapte luni

România arată astăzi altfel datorită banilor europeni. La doar șapte luni din an, fondurile nerambursabile atrase de țară însumează 15,2 miliarde de lei, adică aproape 3 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Creșterea este spectaculoasă: plus 58% față de aceeași perioadă a anului trecut, când încasările se ridicau la 9,7 miliarde de lei. Alte 7 miliarde de lei au intrat în țară prin PNRR, programul de redresare finanțat de Uniunea Europeană. Fără aceste injecții de bani, deficitul bugetar ar fi explodat, agențiile de rating ar fi coborât credibilitatea României, iar statul ar fi fost împins cu spatele la zid.

Dincolo de statistici și de jocul cifrelor, efectele se văd în teren. Din 2007, de când am intrat în UE, în Iași și în comunele județului, schimbările sunt palpabile. În sate unde oamenii se obișnuiseră cu găleata și fântâna, apa curentă a ajuns direct în case. Rampele de gunoi, altădată focare de infecție și mizerie, au fost modernizate. Străzi și ulițe care nu cunoșteau nici măcar pietrișul au fost asfaltate, scurtând drumurile zilnice și aducând normalitate acolo unde, până nu demult, noroiul era stăpân absolut. Școli prăfuite, cu mobilier vechi de decenii, au fost renovate, aducând copiilor condiții decente, comparabile cu cele din mediul urban dezvoltat.

Drumurile reabilitate în cartierele orașului, investițiile în infrastructura de apă și canalizare sau modernizarea unităților de învățământ arată că banii europeni fac diferența acolo unde resursele interne nu ar fi ajuns niciodată. În comunele din jur, modernizarea ulițelor și a școlilor nu este doar un semn de civilizație, ci și o șansă ca oamenii să rămână acasă, să nu mai vadă emigrarea ca singura soluție.

De fapt, fondurile nerambursabile sunt astăzi singurul motiv pentru care România încă poate respira în fața presiunilor financiare uriașe. Ele sunt oxigenul bugetar fără de care economia s-ar prăbuși. Și totuși, dincolo de dezbaterea macroeconomică, adevărata valoare a acestor bani stă în faptul că dau demnitate comunităților. Că un copil dintr-un sat ieșean merge acum la școală într-o clădire curată și sigură, că o familie are apă la robinet și nu mai cară bidoane de la fântână, că oamenii circulă pe străzi asfaltate și nu prin noroi.

România are încă mult de recuperat, iar dependența de banii europeni este evidentă. Dar, în același timp, aceste sume imense schimbă fața țării și aduc standarde de viață care, altfel, ar fi rămas promisiuni goale. Iașul și satele din jur sunt dovada vie că Europa nu este doar o abstracție politică, ci o resursă concretă care ridică sate, comunități și vieți.

Dan DIMA