Boomul imobiliar s-a mutat în comunele din jurul Iașului. Construcțiile s-au dublat față de anul trecut

* în timp ce municipiul Iași numără tot mai puține autorizații de construire, comunele periurbane și localitățile rurale au intrat într-o adevărată febră a șantierelor * în iunie 2025, numărul autorizațiilor de construire eliberate în rural a fost aproape dublu față de anul trecut, transformând satele din jurul Iașului în noile cartiere rezidențiale ale județului

Potrivit datelor oficiale furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, în luna iunie au fost eliberate 205 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu peste 54% față de aceeași lună din 2024. Din acest total, 190 au fost acordate în mediul rural, înregistrând un salt spectaculos de 72,7%, în timp ce orașele județului au strâns doar 15 autorizații, cu o treime mai puține decât anul trecut. Practic, nouă din zece locuințe care urmează să fie ridicate în Iași se vor construi la sate, iar fenomenul nu este unul izolat, ci confirmă o tendință vizibilă în ultimele luni.

Privind primele șase luni ale anului, statisticile arată aceeași direcție. În județ au fost eliberate 939 de autorizații de construire, cu 7,4% mai multe decât în semestrul I 2024. Creșterea vine aproape exclusiv din mediul rural, care a adunat 856 de autorizații, cu aproape 14% mai multe decât în anul precedent. Urbanul, în schimb, a pierdut teren, cu o scădere drastică de 31,4%. Aceste cifre confirmă că mediul rural nu doar recuperează decalajele, ci și devine principala forță de dezvoltare imobiliară a județului.

Comunele periurbane dau tonul efervescenței

Miroslava, Valea Lupului, Rediu sau Bârnova sunt astăzi veritabile șantiere, unde fiecare stradă adună case noi, garduri ridicate și schele în lucru. Holboca, Tomești și Ciurea completează tabloul, atrăgând tot mai multe familii care preferă să investească într-o casă cu curte, chiar dacă asta presupune un drum mai lung spre oraș. Dincolo de aceste localități aflate la câțiva kilometri de municipiu, și comune mai îndepărtate încep să simtă valul construcțiilor, alimentat de remitențele celor plecați la muncă în străinătate și de creșterea generală a dorinței pentru un trai mai aerisit.

Paradoxal, acest val de autorizații nu se reflectă încă și în numărul locuințelor efectiv terminate. În trimestrul I 2025, în județul Iași au fost finalizate doar 408 locuințe, cu 78 mai puține decât în aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 191 au fost în mediul urban, iar 217 în mediul rural, ambele sectoare consemnând scăderi. Situația arată că, deși planurile și intențiile se înmulțesc, multe proiecte sunt încă în stadiu incipient, blocate de birocrație, costurile ridicate ale materialelor sau lipsa forței de muncă.

Iașul trăiește o veritabilă urbanizare inversă

Specialiștii în urbanism și imobiliare susțin că fenomenul are explicații clare. Prețurile terenurilor și apartamentelor din municipiu au devenit prohibitive pentru multe familii tinere, iar infrastructura rutieră a comunelor periurbane s-a îmbunătățit semnificativ, făcând naveta mai accesibilă. În plus, pandemia a lăsat urme adânci în mentalitatea oamenilor: nevoia de spațiu verde, liniște și intimitate a cântărit mai greu decât apropierea de centrul orașului. Mulți ieșeni plecați la muncă în străinătate aleg să investească economiile în case construite în satele natale, ceea ce adaugă un strat suplimentar de dinamism pe piața construcțiilor rurale.

Astfel, Iașul trăiește o veritabilă urbanizare inversă. Nu blocurile și ansamblurile rezidențiale din municipiu dau tonul, ci casele ridicate în comunele de la margine și în localitățile rurale. Dacă Miroslava și Valea Lupului erau odinioară văzute drept zone de satelit, astăzi sunt cartiere rezidențiale de facto, cu sute de locuințe noi și o populație în continuă creștere. Rediu și Bârnova atrag prin apropierea lacurilor și a pădurii, Holboca și Ciurea prin accesibilitate și prețuri mai mici.

Statisticile confirmă ceea ce ochiul liber vede zi de zi: boomul imobiliar s-a mutat la sate. În timp ce orașul încetinește, ruralul ridică ziduri, fundații și acoperișuri într-un ritm amețitor. Harta rezidențială a Iașului se rescrie, iar direcția este clară: viitorul imobiliar al județului nu se mai ridică între blocurile orașului, ci în curțile și grădinile comunelor din jur.

Dan DIMA