Cifre înfiorătoare: mii de elevi intră în programe anti-analfabetism funcțional

* Elevii se prăbușesc la matematică, lectură și științe * Peste 12.650 de elevi cu risc de analfabetism funcțional, din 176 de școli din toate cele opt regiuni ale țării, vor intra în programe speciale de recuperare și dezvoltare a competențelor * Experții avertizează că România riscă să intre într-o spirală periculoasă în care economia viitorului va cere competențe pe care școala românească încă nu reușește să le ofere

După două decenii de teste internaționale, generații întregi de elevi români continuă să bată pasul pe loc la evaluările PISA, în timp ce alte state europene au accelerat masiv și și-au modernizat educația.

Cititul, matematica și științele - competențele de bază care decid viitorul unei țări - rămân punctele vulnerabile ale României, iar statisticile au devenit un adevărat semnal de alarmă național.

Într-un răspuns oficial la o întrebare privind stagnarea dramatică a performanțelor elevilor români, Ministerul Educației recunoaște indirect amploarea crizei și anunță un pachet amplu de măsuri care ar trebui să oprească prăbușirea competențelor școlare. În centrul strategiei se află proiectul MIAF - „Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională” - considerat una dintre cele mai mari intervenții educaționale din ultimii ani.

Datele sunt însă devastatoare: România continuă să se afle în coada clasamentelor internaționale, iar rezultatele PISA au devenit simbolul incapacității sistemului de a produce elevi pregătiți pentru economia modernă. Specialiștii vorbesc deja despre o problemă structurală profundă, acumulată în ani de reforme neterminate, programe depășite și evaluări considerate ineficiente.

Ministerul promite acum o ofensivă educațională fără precedent. Peste 12.650 de elevi cu risc de analfabetism funcțional, din 176 de școli din toate cele opt regiuni ale țării, vor intra în programe speciale de recuperare și dezvoltare a competențelor. Proiectul vizează exact zonele unde România se prăbușește constant la testările internaționale: lectură, matematică, științe, competențe digitale și educație civică.

Autoritățile susțin că noua strategie este construită pe baza concluziilor extrase din marile evaluări internaționale – PISA, TIMSS, PIRLS, ICILS și ICCS – și că intervențiile vor încerca să lovească direct în cauzele reale ale eșecului: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, decalajele sociale și lipsa educației timpurii.

Printre măsurile anunțate se află standardizarea evaluărilor naționale, introducerea testelor online pentru măsurarea alfabetizării funcționale, formarea specializată a profesorilor, extinderea burselor școlare și dezvoltarea programelor de învățare remedială pentru elevii rămași în urmă.

Totul vine într-un moment critic. Experții avertizează că România riscă să intre într-o spirală periculoasă în care economia viitorului va cere competențe pe care școala românească încă nu reușește să le ofere. În timp ce inteligența artificială, automatizarea și digitalizarea transformă piața muncii, sute de mii de elevi români se luptă încă cu probleme elementare de înțelegere a unui text sau de aplicare a unor formule simple de matematică.

Mesajul transmis de raportările internaționale este unul brutal: fără reforme reale și rapide, România riscă să piardă nu doar competiția educațională europeană, ci și generații întregi de tineri care vor intra nepregătiți într-o economie tot mai agresivă și mai sofisticată.

 Carmen DEACONU