Cine erau străinii aduși la muncă în România, încă de la 1885 / Câți lucrători din afară fac bani astăzi, în țara noastră

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți cetățeni din Asia au venit pe teritoriul României, pentru a presta munci pentru care țara noastră nu mai dispune de personal. De-a lungul timpului, România s-a bazat pe expertiza și pe munca cetățenilor străini, retribuiți pentru serviciile lor.Potrivit Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, care citează un studiu realizat în 1901 de Vasile M. Kogălniceanu, România, care pe atunci nu cuprindea Transilvania, importa forță de muncă încă din 1885. Numărul străinilor a crescut odată cu trecerea anilor.„Câți lucrători agricoli din străinătate erau aduși anual în Vechiul Regat?

Răspunsul îl găsim într-un studiu realizat de Vasile M. Kogălniceanu, la 1901”, se menționează într-o postare pe Facebook a Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.Importurile de personal din afară a cuprins mai multe etape, potrivit cercetătorilor.„Se pot dar deosebi trei faze: 1885-1889 cu mai puțin de 20.000 de lucrători străini, de la 1890 la 1897, cu un număr totdeauna mai mare de 20.000 și în doi ani mai mare chiar de 30.000, și apoi de la 1898 cu un număr mai mare de 35.000. (...) Județele care au adus mai mulți muncitori în vremea din urmă sunt: Botoșani și Dorohoi, Iași, Tutova și Putna în Moldova, Ialomița, Teleorman și Ilfov în Muntenia. În 1885, numai șase județe aduceau mai mult de 100 de muncitori străini, în 1888 acest număr a ajuns la 11, iar de la 1893 la 22. În 1898, 24 de județe, adică ¾ din numărul total au adus muncitori străini. (...)”, se menționa în studiul realizat de Kogălniceanu și citat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.AdsÎn realitate, însă, numărul străinilor veniți la muncă în România ar fi fost chiar mai mare. „Oricât e de ridicată cifra de 35.000 de lucrători – care poate să fie în realitate 40.000 – ea nu cuprinde toată imigrarea temporară. Bulgarii care arendează câteva pogoane pentru a cultiva legume nu intră în ea, căci ei vin cu legitimații individuale, nu în cete și cu permisii luate pentru un număr hotărât de oameni, ca muncitorii întrebuințați în cultura mare.

Numărul acestor bulgari grădinari nu se știe, dar poate să fie de vreo 4-5.000, poate și mai mult. Mai vin apoi, tot ca imigranți temporari și individuali servitorii, care atât în țară cât și la orașe sunt în mare parte străini. Apoi meseriile sunt și ele exersate în mare parte de străini stabili în țară. Toate aceste fapte ne conduc la aceeași concluzie: avem prea puțini muncitori”, se mai amintește în studiul întocmit de Kogălniceanu și publicat în „Agrarul”, pe 15 august 1901.În prezent, peste 140.000 de cetățeni străini muncesc pe teritoriul României. Cei mai mulți provin din Nepal și Sri Lanka. 50.000 de cetățeni străini muncesc în București. Apoi, cei mai mulți se află în Ilfov, Cluj, Constanța, Brașov și Iași.Peste 7 milioane de români se află în afara granițelor țării de origine. Aceștia activează în domenii diverse: sănătate, IT, transporturi, pază și protecție, curățenie etc.