Noua reformă a administrației: unde se va tăia cel mai „adânc” la Iași? Fără orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, niciun municipiu cu mai puțin de 40.000

Săptămâna s-a încheiat cu schițarea măsurilor ce vor fi incluse în pachetul deciziilor care vor fi incluse în restanța rămasă din pachetul 2 de reforme. Este vorba de reconfigurarea administrației publice, care a rămas în discuția partidelor din coaliția guvernamentală, în vreme ce patru din cele cinci legi adoptate în acest al doilea pachet au rămas în pronunțarea Curții Constituționale.

Motivul principal pentru care reforma administrativă a fost amânată era procentul mare de reducere a schemei de personal din primării și consilii județene – procent propus în așa fel încât să scadă în mod real numărul angajaților din instituțiile publice cu aproximativ 10 la sută. Mai mult, fusese făcută și proiecția pentru un procent de 15 la sută.

Revine simularea făcută la începutul toamnei  

Dacă s-ar aplica criteriul celor 10 procente din numărul angajaților, 66 dintre cele 98 de primării din județul Iași ar trebui să facă disponibilizări, potrivit unei simulări realizate de guvern. Negocierile de până acum au fixat acest procent la 10 la sută, dar încă nu e clar cum vor fi aplicate fracțiile: prin rotunjire la cel mai apropiat număr întreg sau la jumătate de normă? Pe de altă parte, e aproape sigur că nu funcționarii publici vor fi afectați de concedieri, ci personalul contractual (șoferi, 

Așa cum am mai relatat, în cazul restrângerii de personal cu 10 la sută (40 la sută, cu tot cu posturile vacante), cei mai mulți angajați ar urma să plece de la Primăria Municipiului Iași, 25, în timp ce Pașcaniul ar pierde 10 angajați. Dintre orașe, de la Tg. Frumos ar pleca 9 oameni, din Primăria Podu Iloaiei, 5, însă Hârlăul ar „scăpa”.

Simularea aplicării acestor tăieri a fost prezentată de premierul Ilie Bolojan cu o lună în urmă. La Iași, dintre comune, Holboca ar plăti prețul cel mai mare, cu 20 de posturi ocupate desființate. Urmează, în ordine descrescătoare, Erbiceni (15), Ciurea (13), Mogoșești (13), Comarna (12), Belcești, Gropnița, Lespezi, Rediu, Vânători (11).

Cifrele vor rămâne neschimbate dacă se va lua în considerare populația după domiciliu. Dacă varianta finală a legii se va referi la populația recenzată la Recensământul 2021, atunci e de așteptat ca reducerile să fie mai mici.

Pașcaniul, doar oraș, iar Tg. Frumos și Podu Iloaiei, comune?

De remarcat însă că reforma administrației (a nu se confunda cu reorganizarea administrativ-teritorială) ar putea să reașeze localitățile pe categorii, așa cum prevăd reglementările în vigoare. Dacă Legea administrației publice locale (215/2001) și Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (351/2001) vor fi și ele modificate odată cu adoptarea măsurilor privind administrația publică, statutul actualelor orașe din județ s-ar putea schimba.

Municipiul Pașcani și-ar pierde statutul de municipiu, care, potrivit Legii 351, implică o populație de cel puțin 40 de mii de locuitori. În Pașcani domiciliază 44 de mii de oameni, însă rezidenți la ultimul recensământ erau doar 30,7 mii.

Dintre orașe, doar Hârlăul are șanse să-și păstreze rangul, pentru că la Recensământ a avut 10,3 mii locuitori. În oraș domiciliază 16 mii de oameni. În schimb, Tg. Frumos și Podu Iloaiei au avut sub 10 mii la recensământ, pragul pentru obținerea statutului de oraș. Populația după domiciliu trece însă lejer de acest nivel.

De remarcat că obținerea unui rang superior pentru o localitate se face numai în urma unui referendum favorabil, care trebuie să fie oficializat în final printr-o hotărâre de guvern. Revenirea la categoria deținută anterior în urma nerespectării criteriului populației se va putea face ușor prin legea modificată.

Avantaje și dezavantaje

Pierderea statutului de municipiu, respectiv de oraș, înseamnă mai puține fonduri primite de la București. La fel ca omologii săi din alte unități administrative, primarul Pașcaniului ne-a spus că preferă să comenteze pe proiectul de lege, nu pe propuneri.

Pe de altă parte, comune mari precum Miroslava, Ciurea și Holboca nu au interesul să treacă la rang de oraș. Primarii acestora ne-au explicat că sunt mai multe avantaje în acest sens, de la taxe și impozite mai mici, până la oportunități mai numeroase de finanțare din fonduri europene.

Cât privește reforma administrației, negocierile s-ar putea încheia săptămâna viitoare, astfel că Guvernul va trimite forma finală a proiectului în Parlament după jumătatea lunii octombrie, cu un orizont de aplicare a noilor prevederi cel târziu în februarie-martie.