Planul revizuit PNRR a fost aprobat. Dragos Pîslaru avertizează: Dacă nu facem reforma pensiilor speciale, pierdem 231 de milioane de euro

România a obținut aprobarea oficială pentru varianta revizuită a PNRR, care include investiții majore în infrastructură, sănătate și digitalizare. Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează însă că lipsa reformei pensiilor speciale ar putea costa țara 231 de milioane de euro din fondurile europene.

România păstrează miliardele din PNRR, dar riscă să piardă 231 de milioane de euro fără reforma pensiilor speciale

Comisia Europeană a aprobat miercuri varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după trei luni de negocieri intense. România păstrează finanțarea pentru Autostrada A7, cele opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe moderne, însă rămâne sub presiunea implementării reformei pensiilor speciale, care condiționează o tranșă de 231 de milioane de euro.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o conferință de presă că aprobarea PNRR marchează „o zi importantă pentru dezvoltarea României”, dar a avertizat că „munca grea abia acum începe”.

„231 de milioane de euro reprezintă jalonul pentru reforma pensiilor speciale. Trebuie rezolvat până la finalul lunii noiembrie. Sunt convins că Ilie Bolojan va împinge această reformă, astfel încât să evităm penalizările”, a spus Pîslaru.

Un nou PNRR, construit pe baze realiste

Ministrul a explicat că procesul de renegociere a PNRR a fost „o reconstrucție strategică”, menită să transforme un plan supradimensionat, cu proiecte contractate de 47,4 miliarde de euro, pentru o alocare de doar 28,5 miliarde, într-un document echilibrat și fezabil.

„Am transformat un plan care era plin de întârzieri și blocaje într-o versiune realistă, sustenabilă și orientată către rezultate. Acum avem un PNRR care poate fi finalizat până la 31 august 2026”, a declarat Pîslaru.

Valoarea finală a planului este de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile și 7,84 miliarde de euro împrumuturi.

Autostrada A7, spitalele regionale și ambulanțele rămân în plan

Printre principalele rezultate ale negocierilor: Autostrada A7 primește 2,17 miliarde de euro prin granturi, mutată integral de pe împrumuturi; Opt spitale regionale și 1.200 de ambulanțe moderne rămân finanțate și vor fi finalizate până în august 2026; 26 de investiții solide, în valoare totală de 5,7 miliarde de euro, au fost transferate pe componenta nerambursabilă; programul „Valul Renovării” primește 1,39 miliarde de euro; sunt introduse proiecte noi, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și o alocare suplimentară de 350 de milioane de euro pentru tranziția energetică.

Simplificare, digitalizare și reformă fiscală

Numărul jaloanelor din PNRR a fost redus de la 518 la 390, eliminând peste 128 de obiective redundante.

Pe zona fiscală, Pîslaru a anunțat o reformulare a jaloanelor privind reorganizarea ANAF, menită să creeze „o administrație mai eficientă și cu venituri mai mari la bugetul de stat”.

„Scopul nostru este să reducem presiunea pe deficitul bugetar și să evităm penalități. Am construit un plan realist și predictibil”, a precizat ministrul.

Reforma pensiilor speciale, o condiție esențială

Deși planul a fost aprobat de Comisia Europeană, România trebuie să îndeplinească rapid condițiile legate de reforma pensiilor speciale, una dintre cele mai controversate componente ale PNRR.

Curtea Constituțională a declarat recent neconstituțională, pe formă, legea adoptată de Guvernul Bolojan privind pensiile de serviciu, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea acestuia.

Dacă până la jumătatea lunii noiembrie problema nu este remediată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Energia și siguranța sistemului național

În același context, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România va menține active grupurile pe cărbune din Craiova și Govora cel puțin până în 2029, pentru a asigura stabilitatea energetică în perioada de tranziție.

„Prin modificarea PNRR, am evitat riscul unui blackout în această iarnă. Este cea mai mare victorie pe care România o putea obține în sistemul energetic”, a afirmat Ivan.

Documentul revizuit va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene, iar aprobarea formală va fi dată în cadrul Consiliului ECOFIN din noiembrie. România are la dispoziție 10 luni pentru a finaliza proiectele și pentru a depune cererea de plată nr. 4, urmând ca cererile 5 și 6 să fie depuse până la finalul perioadei de implementare, 31 august 2026.

Oana Todireanu oficiuldestiri.ro