Proiect major pe fosta platformă Terom: zeci de tronsoane de bloc pe 12 hectare

O dezvoltare rezidențială mixtă, propusă în zona industrială, a ajuns în faza de dezbatere publică. Zeci de tronsoane de bloc vor fi construite într-un regim de înălțime în special cu 10 și 12 etaje, în timp unul dintre imobile ar urma să aibă 22 de etaje.  

Proiectul a fost inițiat de societățile Iași City Centre, Izo Construct Trading și Grand PVD Impex, urmând a fi implementat pe un teren cu o suprafață de peste 12 hectare. Prima firmă enumerată este controlată de oamenii de afaceri Zaharia Schrotter și Michael Nseir.

„Zona mai amplă în care se află amplasamentul este caracterizată prin diversitate. Țesutul zonei este dezvoltat liber cu clădiri cu un regim mic și mijlociu de înălțime cu un caracter predominant rezidențial și industrial. Cu toate acestea, pe o rază mai mare putem observa dezvoltarea unor funcțiuni complementare locuirii precum clădiri de învățământ, sănătate, clădiri de cult, alimentație publică și spații de agrement”, se precizează în proiectul urbanistic care va face obiectul unei dezbateri publice la Primăria Iași la finalul lunii septembrie.

Potrivit planșei urbanistice, blocurile vor avea atât regim mic de înălțime (2-4 etaje), cât și un regim înalt (8-12 etaje). În cazul unui imobil, aflat pe latura vestică a amplasamentului, este propus un regim cu până la 22 etaje.

Terenul face parte din fosta platformă Terom

În trecut, amplasamentul a fost ocupat de construcții care au aparținut fostei fabrici de fibre și fibre sintetice Terom. În prezent, terenul este, în cea mai mare parte, liber de construcții: mai există câteva hale care sunt folosite pentru spații de depozitare.

„Prin amplasarea într-o astfel de zonă de funcțiuni de spații de locuire, birouri, spații de depozitare, servicii, comerț, hotel, alimentație publică, se prefigurează dezvoltarea social-economică a zonei, prin atragerea de investiții rentabile”, potrivit inițiatorilor.

Beneficiarii spun că proiectul a fost gândit pentru a crea „legături fizice și intelectuale” cu orașul și, în particular, cu campusul Universității Tehnice.

„Se doreşte în mod special ca aceste clădiri să găzduiască o serie de activităţi comerciale, atât locale cât şi internaţionale, care vor beneficia de acestea şi vor oferi locuri de muncă absolvenţilor universităţii tehnice şi oraşului per ansamblu”, se mai precizează în planul urbanistic zonal.

Terenul are o suprafață totală de 126.546 mp și a fost împărțit în două unități teritoriale de referință. Printre funcțiunile admise se numără: locuințe, office, comerț, servicii, sănătate, cazare, învățământ, agrement, sport și construcții de cult.

Probleme de infrastructură: se propune o nouă stradă

Planul urbanistic prevede ca accesul principal la viitorul ansamblu să fie asigurat din bld. Chimiei, cu o conexiune directă către Calea Chișinăului. În acest scop, documentația propune amenajarea unei artere mediane cu două benzi pe sens, trasată pe locul actualei linii feroviare uzinale, care ar urma să străbată întreaga zonă industrială și să preia o parte din traficul auto.

Totodată, proiectanții arată că, odată cu dezvoltarea zonei, va fi necesară lărgirea și modernizarea drumurilor existente, precum și realizarea unei noi legături peste râul Bahlui, care să conecteze direct campusul propus de investitori cu restul orașului.

În documentația urbanistică sunt evidențiate mai multe probleme care afectează zona vizată de proiect. Printre acestea se numără sensul unic al străzii de acces, care limitează fluiditatea traficului către centrul orașului, precum și distanța mare dintre podurile de legătură cu orașul, ceea ce face ca amplasamentul să fie relativ izolat din punct de vedere al fluxurilor auto și pietonale.

Arhitecții semnalează și faptul că trama stradală a fost dimensionată pentru zona industrială, iar în lipsa unor intervenții de densificare a rețelei, conexiunile cu restul orașului rămân deficitare.

La nivel de infrastructură, alte probleme identificate constau în starea degradată a străzii de acces, lipsa trotuarelor și a iluminatului public, o situație care generează disfuncționalități în trafic. În plus, șanțurile de colectare a apelor nu sunt întreținute sau lipsesc, iar cablurile electrice și de telefonie expuse contribuie la un aspect neuniform și un disconfort vizual, conform planului urbanistic.

Un alt minus îl reprezintă vecinătățile imediate – hale industriale și linia de cale ferată – care influențează negativ atât peisajul urban și coerența arhitecturală, cât și nivelul de zgomot resimțit în zonă. Totodată, străzile sunt subdimensionate pentru traficul actual și pentru noile funcțiuni propuse.

Proiectul urbanistic face obiectul unei dezbateri publice care va avea loc la sediul Primăriei la finalul lunii septembrie. Ulterior, propunerea va fi ajunge spre aprobare în Consiliului Local și, în final, va fi depusă documentația pentru obținerea autorizației de construire.