Semnal de alarmă pentru Volodimir Zelenski: A început să fie criticat în Ucraina

În negru, din cap până în picioare. Acesta este modul în care Volodimir Zelenski a ajuns şi a plecat de la Conferinţa de Securitate desfăşurată la Munchen, în Germania, săptămâna trecută. După tricoul kaki, tricoul polo închis la culoare şi mina asortată sunt cealaltă uniformă a „luptătorului rezistenţei de la Kiev” de când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, iar preşedintele a ales să rămână în capitală. Iar demonstraţia recentă de forţă diplomatică a lui Donald Trump a fost o surpriză pentru un preşedinte ucrainean criticat în ultimele săptămâni chiar şi în propria ţară după o serie de paşi greşiţi şi după ce a fost „consumat” de trei ani de război, scriu corespondenţii de la Kiev ai ziarului „Le Monde”.

La 14 februarie, presa ucraineană şi specialiştii în geopolitică au remarcat în mod deosebit celălalt simbol al acestui „München II”: „Când începi să rezolvi soarta unei ţări fără prezenţa acelei ţări şi fără să o fi consultat se numeşte Conferinţa de la München, versiunea 1938. În acel an, au fost semnate acorduri care au permis Germaniei naziste să anexeze teritoriile cu populaţie germană din Cehoslovacia, pregătind terenul pentru cel de-al Doilea Război Mondial”, explică expertul în relaţii internaţionale François Heisbourg

„Nu este chiar foarte plăcut”, declarase cu o zi înainte Volodimir Zelenski, comentând dezastrul diplomatic provocat de convorbirea telefonică de 90 de minute purtată la 12 februarie de preşedintele american Donald Trump cu omologul său rus Vladimir Putin, înainte de orice contact cu Ucraina. Acest eufemism a fost rapid abandonat de liderul ucrainean în faţa audienţei americane într-un interviu pentru NBC News. „Ucraina are puţine şanse de supravieţuire fără sprijinul Statelor Unite”, a explicat preşedintele Zelenski în acest weekend. A fost un sprijin de care a tras cu dinţii încă de la alegerea lui Donald Trump în noiembrie 2024, fără a cruţa linguşirea sau argumentele şi mergând chiar până acolo încât să ia în considerare cumpărarea drepturilor de traducere în ucraineană a memoriilor Melaniei Trump, soţia preşedintelui american, după cum a relatat The New York Times.

„Înainte ca restul lumii să ne îngroape pentru totdeauna...”, glumesc cu amărăciune ucrainenii pe reţelele sociale de câteva zile. „Trebuie să zâmbim cât mai avem timp”, a declarat şi Volodimir Zelenski la München. La el, comedia serveşte şi la exorcizarea tragicului, iar în Germania, şeful statului nu s-a putut abţine să nu povestească publicului o anecdotă foarte în stilul său. Ca în vremurile bune ale Kvartal 95, casa sa de producţie, şi ale emisiunilor TV de succes ale trupei sale, el a povestit că, după interminabila sa conversaţie cu Vladimir Putin, când Donald Trump în sfârşit l-a sunat şi pe el, i-a spus înainte de a închide: „Mă puteţi suna oricând doriţi!” Aceeaşi formulă a folosit-o şi la următorul telefon, în ajunul întâlnirii din Germania. „Mi-aţi spus acelaşi lucru şi data trecută, dar nu mi-aţi dat numărul dvs. de telefon”, i-a răspuns Zelenski, preşedintele ucrainean povestind episodul cu talentul şi umorul caracteristice.

ZELENSKI, O FIGURĂ CONTROVERSATĂ LA KIEV

O recentă serie de paşi greşiţi ai lui Volodimir Zelenski la Kiev sunt un semn de oboseală, de nelinişte sau de temperament şi au relansat criticile privind gestionarea puterii de către acesta.

În primul rând, este vorba de gestionarea armatei în ultimul an. Cea mai recentă controversă este cazul generalului-locotenent Serhii Naiev, un comandant care a fost în fruntea forţelor comune ale armatei din 2020 şi care a fost demis fără explicaţii în urmă cu un an. De atunci, acesta se afla în rezervă la Ministerul Apărării, fără o funcţie anume, iar la 10 februarie şi-a permis să acorde un interviu influentei publicaţii online Ukrainska Pravda în care a detaliat nepregătirea armatei în februarie 2022 şi responsabilitatea autorităţilor, deplângând în treacăt faptul că trei comandanţi au fost acuzaţi că nu au apărat regiunea Harkov în mai 2024. „Este inacceptabil ca liderii militari să fie judecaţi în timpul războiului”, a declarat ofiţerul superior, care era numit „erou al Ucrainei” în urmă cu doi ani. Răspunsul a fost prompt: generalul locotenent tocmai a primit ordin să părăsească Kievul pentru a prelua comanda unui simplu grup tactic într-una dintre cele mai fierbinţi zone din regiunea Doneţk, în estul ţării.

Acest episod a readus în memoria multor ucraineni o amintire neplăcută: cea a unui alt erou, Valeri Zalujni, fost comandant-şef al forţelor armate, un general în vârstă de 51 de ani care se bucură de un adevărat cult în ţară şi care a fost de asemenea demis în februarie 2024. Volodimir Zelenski l-a văzut întotdeauna ca pe un adversar politic şi chiar ca pe un contracandidat la preşedinţie. De fapt, cota de popularitate a militarului - cea mai ridicată din ţară în sondaje - nu a coborât niciodată. Iar de la Ambasada Ucrainei din Londra, unde l-a trimis preşedintele, Zalujni continuă să scrie liber despre conflictul în curs. De asemenea, tocmai a publicat „Războiul meu”, prima dintr-o serie de trei cărţi despre viaţa sa, în timp ce biografia sa, scrisă de fosta sa purtătoare de cuvânt, se află pe rafturile benzinăriilor din întreaga ţară.

Material de Stefan Andrei stiripesurse.ro