Sute de dosare penale, în pericol de anulare. Acum s-a deșteptat Înalta Curte!

Avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat care vor fi consecințele deciziei ÎCCJ privind limitele legale ale competenței Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că poliţiştii judiciari din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au dreptul să facă acte de urmărire penală doar în dosare cu poliţişti, jandarmi sau pompieri, adică angajaţi ai Ministerului de Interne. DC NEWS l-a contactat pe avocatul Bogdan Bărbuceanu care a explicat consecințele acestei decizii.

"Nu este nimic nou pentru că până la urmă acest recurs în interesul legii a venit să stabilească aplicarea legii. Există OUG 120 din 2005 prin care s-a înființat și instuționalizat DGA-ul în cadrul MAI, iar la alineatul 1 - aceasta este o chestiune discutată de majoritatea avocaților în cadrul dosarelor penale de corupție - la alineatul 1 se spune clar că competența pe urmărire penală este doar în legătură cu faptele săvârșite de personalul din MAI. Așadar, ce s-a întâmplat de câțiva ani încoace, că procurori din cadrul DNA deleagă atribuțiile acestor ofițeri DGA, a fost cu încălcarea acestui articol 1 al OUG 120. Și să știți că mulți avocați de penal au ridicat această chestiune. Mare parte a instanțelor le respingea și știu că și eu am ridicat această problemă pe competență chiar la Înalta Curte, în urmă cu ceva ani, și nu doar eu, au fost mai mulți, și Înalta Curte a apreciat că nu este întemeiată.

Ei bine, acum s-a deșteptat Înalta Curte și apreciază în mod corect în raport cu legea, nu cu altceva, adică nu este o interpretare subiectivă. Competențele în materie penală trebuie respectate așa cum sunt ele prevăzute în lege. DGA-ul, prin OUG 120, a fost înființată tocmai pentru fapte săvârșite de către personal din cadrul Ministerului de Interne, pe Legea 78 și pe Codul Penal cu privire la fapte de corupție, atât și nimic mai mult. Deci e o decizie bună care întărește un text de lege care stabilea deja competența DGA doar în sensul faptelor săvârșite de funcționari ai MAI", a declarat Bogdan Bărbuceanu pentru DC NEWS.

Sute de dosare, în pericol de anulare
Cât despre consecințele acestei decizii, avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat: "Sigur că asta va avea consecințe și sigur că presa și probabil că și opinia publică va sări și va spune: "da, dar ce vom face cu dosarele instrumentate?". Ok, dacă ele au fost instrumentate cu încălcarea unor competențe, este normal, în măsura în care este posibil, să fie refăcute, iar dacă nu pot fi refăcute acele mijloace de probă, sigur că vor merge mai departe. E o consecință pe care statul și-o asumă atunci când încalcă dispoziții de drept procesual penal. Consecința este că vor fi numite în nulitate toate actele efectuate de DGA atunci când privea cercetarea altor persoane decât cadre al MAI. Vorbim și despre dosarele încheiate pentru că legea penală mai favorabilă funcționează și retroactiv, și atunci e posibil ca și la dosarele care au fost deja soluționate să se pună în discuție această nulitate a mijloacelor de probă administrate de un organ de urmărire penală care nu avea competență în raport de calitatea persoanei, care era alta decât un angajat al MAI".

Unele condamnări ar putea fi anulate
"Dar, repet, pentru că DNA-ul nu are structuri în teritoriu foarte bine organizate și care să facă față unui număr mare de dosare, procurorii DNA delegau atribuțiile către ofițerii DGA pentru administrarea de probatorii", a mai punctat Bărbuceanu.

Întrebat despre efectele asupra dosarelor în care deja există condamnări, avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat: "Se poate face o contestație la executare, o cerere în anulare, depinde de situație, de momentul condamnării. Contestație în anulare în principiu s-ar putea face, dar este posibil ca în funcție de ce se va întâmplă, ICCJ să mai vină cu precizări, adică să mai fie sesizată să reglementeze și ce se va întâmpla cu aceste dosare".