27 martie, Unirea Basarabiei cu România

În fiecare an, la 27 martie este sărbătorită Ziua Unirii Basarabiei cu România, zi de sărbătoare națională, instituită prin Legea nr. 36/2017.

Potrivit acestei legi, Guvernul României și autoritățile locale și centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autoritățile administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural științifice dedicate acestei sărbători. Autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic aceste manifestări.

La 1 aprilie 2015, a fost depus în Biroul Permanent al Camerei Deputaților un proiect legislativ pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională. În expunerea de motive, acesta arată că ‘instituirea zilei de 27 martie 1918 drept Zi Națională a Unirii Basarabiei cu România este un act minim pe care statul român îl poate face în semn de recunoștință pentru cei care au luptat și s-au sacrificat pentru România întreagă, pentru limba română și libertate. (…)

Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire’, se arată în continuare în expunerea de motive.

După 22 de ani, Basarabia a fost din nou ocupată, împreună cu Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 și a ultimatumului sovietic de la 26-28 iunie 1940, iar ‘membrii Sfatului Țării, cei care au avut cea mai importantă contribuție la dezvoltarea economiei, a învățământului și a culturii românești din Basarabia, au fost considerați cei mai periculoși inamici.

Astfel, mulți dintre ei, care nu au apucat sau au refuzat să se refugieze în România, au fost deportați și omorâți de NKVD-ul sovietic.

Vladimir Bodescu, Alexandru Baltaga, Constantin Bivol, Ștefan Botnariuc, Emanoil Cateli, Teodosie Cojocaru, Ion Codreanu, Ion Ignatiuc, Teodor Neaga, Panteleimon Sinadino, Nicolae Secară, Grigore Turcuman, Teodor Uncu, Luca Știrbeț, toți deputați ai Sfatului Țării care au votat unirea necondiționată cu România, au fost arestați chiar în primele zile ale ocupației sovietice, deportați și exterminați.’