Cea mai mare temere după jaful de la muzeu

Istoricul Adrian Cioroianu spune, legat de furtul unor piese de tezaur dacic de la muzeul din Olanda, că valoarea în sine a obiectelor furate este „mult mai mare” decât valoarea propriu-zisă a aurului şi că trebuie să ne temem ca făptaşii să nu treacă imediat la topirea obiectelor.

Întrebat dacă era normal ca astfel de obiecte extrem de valoroase, de pe vremea dacilor, să fie împrumutate, inclusiv celebrul Coif de la Coţofeneşti şi brăţări dacice, Cioroianu a spus că acestea erau piese din colecţia de patrimoniu a Muzeului Naţional de Istorie a României, de la Bucureşti, care erau ţinute într-o locaţie „destul de securizată”, la subsolul muzeului şi era de aşteptat ca ele să fie la fel de securizate şi acolo unde sunt expuse în alte ţări.

„De câte ori au plecat, din câte ştiu, măsurile erau de maximă securitate. Ce s-a întâmplat acolo şi explozia acestui zid ne arată o lovitură pusă la cale din timp. Să ne înţelegem, expoziţia se termina în zilele următoare. Deci este exact perioadă în care probabil organizatorii de la muzeul respectiv deja se gândeau la viitoare expoziţie, se aşteptau ca aceasta să fie strânsă mâine sau poimâine şi iată că s-a dat lovitura, repet, o lovitură premeditată, categoric, adică nu a fost o echipă care a venit alaltăieri, a văzut acolo exponatele şi-a dat seama că e aur…. Nu, din păcate, e foarte posibil să fi fost o lovitură pregătită cu multe luni înainte”, a afirmat Cioroianu.

Referitor la importanţa Coifului de aur de la Coţofeneşti, istoricul a spus că acesta este „printre cele mai importante” piese, fiind „unicat”.

„Teoretic, ea are o valoare de inventar, ca orice piesă de patrimoniu din România, în orice bibliotecă sau muzeu, fiecare obiect sau unitate are o valoare de inventar, dar, dincolo de această valoare de inventar, aceste piese sunt unicat şi în asta constă valoarea lor. Nu avem două astfel de coifuri, nimeni nu ştie unde se mai găseşte unul similar în Europa. Că a fost dacic sau nu, asta e, iarăşi, o discuţie între istorici, dar aceste piese sunt în memoria noastră identitară, şi asta le face valoroase, dincolo de orice sumă, în euro sau în dolari”, a mai spus Cioroianu.

Potrivit istoricului, singurul lucru de care trebuie să ne temem este ca cei care au dat această lovitură să nu treacă imediat la topirea aurului.

”Ar fi inconştienţi, pentru că valoarea obiectelor este mult mai mare decât valoarea aurului, ca atare. Ori eu cred că acolo a fost o echipă de profesionişti, n-au fost nişte hoţi de buzunare din Gara de Nord, sau din gara din Olanda, pe dreapta. Nu e vina Olandei, nicio ţară din lume nu e pregătită în faţa unor asemenea bande de răufăcători. Este vina celor care au plănuit această lovitură şi tot ce ne dorim este o bună colaborare între poliţia de la noi şi poliţia de acolo. Probabil e o reţea transfrontalieră de hoţi care se ocupă cu lovituri la acest nivel. Repet, nu e vorba de un furt din galantare, ei au ştiut foarte bine pe ce pun mâna şi tot ce-mi doresc eu este ca ei să nu distrugă acele obiecte. Pentru că aurul din ele, valoarea aurului este net inferioară valorii pieselor istorice”, a mai spus Cioroianu.