Vești proaste din agricultură. Resursele de cereale ale României au scăzut cu aproape 7 milioane tone

* România a încheiat 2024 cu un recul puternic în „bilanțul cerealelor” * resursele totale de cereale și produse din cereale (în echivalent boabe) au fost mai mici cu 6,384 milioane tone față de 2023 și au totalizat 50,72 milioane tone, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică * scăderea vine pe fondul unei producții mai mici, al importurilor reduse și al unui consum intern în coborâre, cu furajarea animalelor în continuare principalul „consumator”

România a intrat în 2025 cu o cifră care ridică semne de întrebare pentru agricultură, piața cerealelor și lanțul alimentar: resursele totale de cereale și produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au scăzut în 2024 cu 6,384 milioane tone față de anul precedent, până la 50,72 milioane tone, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică.

Din această „pierdere” de resurse, o parte importantă este explicată de producție. În 2024, producția de cereale a fost de 17,645 milioane tone, în scădere cu 2,912 milioane tone comparativ cu 2023. În același timp, contribuția producției la formarea resurselor totale a fost mai mică cu 1,2 puncte procentuale, semn că balanța s-a sprijinit mai mult pe alte componente decât pe recolta din anul curent.

Importurile au avut, în 2024, un rol relativ modest în ecuația totală: 2,64 milioane tone, ceea ce a reprezentat 5,2% din resursele totale. Per total, importurile de cereale și produse din cereale (echivalent boabe) au scăzut cu 10,1% față de anul anterior, însă dinamica diferă în funcție de categorie: au crescut importurile din grupa grâu și secară (cu 25,2% față de 2023), în timp ce importurile din grupa porumb au scăzut cu 38,6%.

Un alt element-cheie al bilanțului este stocul de la începutul perioadei. În 2024, stocul inițial a avut o contribuție mai mare la formarea resurselor totale (cu +1,1 puncte procentuale) și a fost de 30,435 milioane tone. Practic, România a intrat în anul analizat cu un volum important deja disponibil, iar această rezervă a cântărit mai mult în total, pe fondul unei producții în scădere.

Structura producției arată, la rândul ei, mutări importante. Grâul și secara au avut cea mai mare pondere în producția totală de cereale, urcând la 52,8% în 2024, în creștere cu 5,8 puncte procentuale față de 2023. În schimb, porumbul a coborât la o pondere de 33,8%, în scădere cu 8,7 puncte procentuale față de anul precedent.

Pe partea de export, România a livrat mai puțin peste graniță: exporturile totale de cereale și produse din cereale (echivalent boabe) au scăzut cu 2,884 milioane tone față de 2023 și au reprezentat 65,6% din utilizări. În exportul total, grâul și secara au avut o pondere de 56,9%, iar porumbul a reprezentat 24%.

În interiorul țării, consumul intern a fost, de asemenea, mai mic. Cantitățile de cereale și produse din cereale destinate consumului intern au scăzut în 2024 cu 934.000 tone față de anul precedent. Cea mai mare pondere a rămas la furajarea animalelor (45,2%), urmată de disponibilul pentru consum uman (39,9%) — o repartizare care explică de ce fluctuațiile din producție și importuri se traduc rapid în presiune pe zootehnie și, indirect, în costuri pe lanțul alimentar.

Dan DIMA