Sfinții Mihail și Gavriil. Vara Arhanghelilor

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiţi astăzi, sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oamenii. În folclor se spune că ei asistă la Judecata de apoi, ard păcatele lumeşti, curăţă conştiinţa şi sunt patroni ai casei.
Sfântul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinţei, este cel mai des invocat în slujbele bisericeşti pentru a oferi sprijin în caz de război. El poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi vegheaza la capul bolnavilor, dacă le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. Este protectorul călugărilor, ocrotitorul armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana lui. Semnificaţia numelui Mihail este „Acela care este ca Dumnezeu”.

Legenda spune că Mihail ar fi fost un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, Stăncuţa. După căsătorie, fata s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt şi i-a dat putere asupra Soarelui şi Lunii. El se luptă şi cu nevasta lui Scaraoţchi, Mamarca, pe care o împiedică să slobozească gerul. Sfântul Mihail este şi patronul ţiganilor şi tot el este cel care se va lupta cu diavolul atunci când va veni sfârşitul lumii.

Sfântul Arhanghel Gavriil (Gabriel) este cel care i-a vestit Fecioarei Maria zămislirea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. El este Arhanghelul-mesager, cel prin intermediul căruia divinitatea transmite veşti oamenilor. Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor, al familiei, protectorul mamelor, copiilor şi al călugăriţelor. În ebraică, Gavriil înseamnă „Omul lui Dumnezeu”.
Vara Arhanghelilor
Se obisnuieşte ca în ziua de Sfântul Mihail şi Gavriil sau în ajunul sărbătorii să se împartă pomană pentru sufletele morţilor, ofrandele numindu-se popular „Moşii de Arhangheli". Un vechi obicei spune că de sărbătoarea lor se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei morţi fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
În trecut, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Tot în această zi, finii duc colaci naşilor, un obicei deloc întâmplător întrucăt, la cununie, cele doua lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi arhangheli. Sărbătoarea are şi interdicţii la muncă, iar despre cel ce va lucra în această zi se spune că se va chinui în ceasul morţii până când îl va părăsi sufletul.
Despre Moşii de Arhangheli se mai ştie că este şi o sărbătoare a păstorilor, care în această zi coc Turta arieţilor, arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi. La Moşii de Arhangheli, arieţii se amestecă din nou cu oile, iar bacii fac o turtă din porumb ori de grâu. O coc, apoi o aruncă între oi. Dacă ea cădea cu faţa în sus, era semn că oilor le va merge bine când vor făta, iar dacă ajungea cu faţa în jos, le mergea rău. Aşa era povestea…

Legenda mai spune că la Sfinţii Mihail şi Gavriil începea şi Vara Arhanghelilor, care ţinea doar câteva zile, când vremea se încălzea un pic ca să aibă putere până la întâlnirea cu iarna. Vara Arhanghelilor este şi acum, într-un noiembrie ruginiu-roşcat, plin de parfum tomnatic. În Ziua Arhanghelilor se aprind două lumânări - una pentru cei ce nu mai sunt, şi alta pentru cei vii, ca să le fie de călăuză.

Maura ANGHEL