„Anghel Saligny” se întoarce împotriva primăriilor: facturi restante și penalități uriașe pentru lucrări finanțate de stat

Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” intră într-o zonă critică. Peste 6,4 miliarde de lei în proiecte care au deja documentațiile încărcate în platforma Ministerului Dezvoltării așteaptă să primească undă verde prin semnarea contractelor de finanțare, în timp ce termenul-limită pentru contractare se apropie vertiginos.

La începutul lunii septembrie, Ministerul Dezvoltării mai avea de semnat 1.159 de contracte, cu o valoare totală de aproximativ 11,25 miliarde de lei. Pentru 641 dintre acestea, documentațiile erau deja încărcate în platforma ministerului: 196 pentru drumuri, 247 pentru proiecte de apă și canalizare și 198 pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale.

Valoarea acestor investiții ajunge la circa 6,4 miliarde de lei. Pentru alte 518 obiective, în valoare de peste 4,8 miliarde de lei, beneficiarii nici măcar nu încărcaseră documentațiile necesare.

Problema este timpul

Termenul pentru încheierea contractelor este în prezent 31 decembrie 2026, după ce limita inițială, stabilită pentru 31 decembrie 2028, a fost redusă anul trecut.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, recunoaște că timpul rămas este insuficient pentru contractarea tuturor proiectelor și a propus prelungirea termenului până la 31 decembrie 2027. „Această măsură va permite corelarea termenelor administrative cu realitățile tehnice din teren”, a transmis ministrul.

Între timp, însă, apare un alt blocaj major: banii pentru lucrările aflate deja în execuție s-au terminat.

Din cele 9 miliarde de lei credite de angajament aprobate pentru 2026, au fost utilizate 3,015 miliarde, însă creditele bugetare destinate efectiv plăților au fost epuizate. În aceste condiții, pe 11 septembrie a fost suspendată depunerea solicitărilor de transfer, urmând ca acestea să fie reluate dacă programul va primi fonduri suplimentare.

Efectele se văd deja în teren

În unele cazuri, primăriile nu au avut bani să achite facturile emise de constructori, iar firmele au ajuns în instanță pentru recuperarea banilor și a penalităților. Iar penalitățile nu sunt eligibile pentru decontare prin program.

În județul Vaslui, comuna Ivănești a fost obligată să plătească 2,64 milioane de lei debit principal și alte 155.300 de lei penalități, plus penalități de 0,01% pe zi până la stingerea datoriei.

În Țibana, Iași, instanța a stabilit plata unui debit de aproape 2 milioane de lei, la care se adaugă penalități. La Mădârjac, tot în Iași, au fost acordate peste 348.000 de lei pentru două facturi restante, plus penalități de 0,01% pe zi. La Doljești, în Neamț, penalitățile stabilite de instanță s-au apropiat de 195.000 de lei.

Ministerul Dezvoltării susține că eventualele întârzieri sunt previzibile și că beneficiarii pot plăti temporar facturile din fonduri proprii, urmând să recupereze ulterior banii de la bugetul de stat.

Pentru primăriile mici, soluția este departe de a fi simplă

Mai grav, mecanismul de prioritizare a plăților poate lăsa în așteptare proiecte unde lucrările sunt deja avansate. 80% din fondurile disponibile sunt direcționate către obiective pentru care de la bugetul de stat au fost transferate deja cel puțin 40% din valoarea contractului.

Potrivit informațiilor din piață, există constructori care au ajuns la 20–30% stadiu fizic al lucrărilor, dar nu își primesc banii. Pentru firmele mici, lipsa lichidităților poate deveni devastatoare: lucrările se pot opri, iar unele companii riscă să ajungă în situații-limită, inclusiv insolvență sau faliment.

Programul „Anghel Saligny”, lansat în 2021 și derulat efectiv din 2022, cuprinde 5.756 de obiective, cu o valoare totală de 66,25 miliarde de lei. Până acum au fost semnate 4.597 de contracte, în valoare de peste 55 de miliarde de lei.

Vârful contractării a fost atins în 2023, când au fost semnate 2.495 de contracte, în valoare de peste 28 de miliarde de lei.

Acum, programul se lovește de o combinație periculoasă: miliarde de lei în proiecte care așteaptă contractarea, bani insuficienți pentru lucrările aflate deja în execuție și constructori care reclamă întârzieri la plată.

Iar nota de plată începe să ajungă în instanță, unde primăriile sunt obligate să achite nu doar lucrările executate, ci și penalitățile generate de întârzierea plăților.

Daniel BACIU