* una dintre cele mai importante sculpturi ale lui Constantin Brâncuși este expusă, în premieră la Iași, în spațiile subterane ale Catedralei Mitropolitane * expoziția reunește peste 100 de opere și obiecte de patrimoniu și poate fi vizitată până pe 30 octombrie 2026

În timp ce mii de pelerini se îndreaptă spre moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, sub Catedrala Mitropolitană din Iași are loc o altfel de întâlnire cu sacrul. Celebra sculptură „Rugăciunea”, realizată de Constantin Brâncuși în 1907, a fost adusă din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României pentru o expoziție dedicată feminității, credinței și artei. Vernisajul are loc astăzi, 9 octombrie 2026, la ora 17.00, în Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan.

O premieră pentru Iași, în anul Brâncuși

Iașul primește una dintre lucrările care au schimbat direcția sculpturii moderne. „Rugăciunea”, bronzul înfățișând o femeie îngenuncheată, cu trupul aplecat și capul plecat, este piesa centrală a expoziției „Sacrul la feminin. De la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși”, organizată de Arhiepiscopia Iașilor și Muzeul Național de Artă al României.

Evenimentul capătă o semnificație suplimentară în 2026, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, în 1876. Expoziția coincide cu pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva, transformând spațiul muzeal de sub Catedrală într-un loc de întâlnire între patrimoniul artistic și spiritualitatea ortodoxă.

Peste 100 de piese alcătuiesc expoziția: artefacte ale culturii Cucuteni, icoane medievale ale Maicii Domnului și ale altor sfinte, mărturii ale femeilor din istoria Moldovei și Țării Românești și lucrări de artă care urmăresc reprezentarea feminității de-a lungul secolelor.

Povestea unei iubiri pierdute, transformată în sculptură

În spatele „Rugăciunii” se află drama unei tinere văduve. Eliza Stănescu și-a pierdut soțul, avocatul Petre Stănescu, la numai câteva luni după căsătorie. În 1907, i-a comandat lui Brâncuși un monument funerar destinat cimitirului Dumbrava din Buzău.

Contractul prevedea suma de 7.500 de lei, o comandă importantă pentru tânărul artist stabilit la Paris. Monumentul urma să includă portretul celui dispărut și o figură feminină alegorică. Brâncuși a ales însă să depășească reprezentarea convențională a durerii.

Sculptura din bronz, înaltă de aproximativ 112 centimetri, surprinde un moment decisiv în evoluția sa artistică. Detaliile anatomice sunt simplificate, expresia chipului devine secundară, iar postura trupului transmite ceea ce artistul urmărea să exprime: nu imaginea unei femei anume, ci însăși starea de rugăciune.

Ansamblul funerar a fost instalat la Buzău în 1914. Originalul a intrat ulterior în patrimoniul muzeal național, iar la mormânt a fost amplasată o copie.

De la durerea unei femei la istoria feminității

Așezarea acestei opere în centrul unei expoziții despre sacrul feminin propune o lectură care depășește istoria sculpturii. Femeia îngenuncheată a lui Brâncuși intră în dialog cu reprezentările maternității, cu icoanele Maicii Domnului și cu portretele femeilor care au marcat viața religioasă și culturală românească.

Selecția exponatelor este realizată cu participarea mai multor instituții, printre care Reședința Patriarhală, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași și mănăstirile Neamț, Secu, Văratec, Trei Ierarhi și Cetățuia.

Din echipa curatorială fac parte Erwin Kessler, directorul Muzeului Național de Artă al României, și specialiști ai instituțiilor partenere. La vernisaj este anunțată și participarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Pentru Iași, prezența „Rugăciunii” înseamnă mai mult decât expunerea temporară a unei opere celebre. Este ocazia de a vedea, într-un spațiu neobișnuit și într-un context spiritual puternic, una dintre creațiile prin care Brâncuși a început să renunțe la reprezentarea realistă pentru a căuta esența formei.

Expoziția rămâne deschisă până pe 30 octombrie 2026, la Muzeul Mitropolitan, în Sala Baptisteriu. Pentru perioada expoziției, muzeul a anunțat un program special de vizitare. Maura ANGHEL