Bolnavii din satele Iașului fug de medic

O mamă dintr-un sat din Iași a fugit dintr-o caravană medicală a Crucii Roșii cu bebelușul ei aflat în stare gravă, de teamă că nu va avea cu ce să se întoarcă de la spital și că nu va putea urma indicațiile medicilor acasă. Episodul scoate la suprafață o realitate dură: în multe comunități rurale, boala nu se tratează la timp, ci se ascunde, se amână sau se duce pe picioare până devine urgență.

Cazul petrecut într-un sat din Iași este unul dintre cele mai dure episoade întâlnite de echipele Crucii Roșii în caravanele medicale. O mamă a venit la consultație cu un copil de 9 luni care arăta ca unul de 4 luni. Bebelușul era malnutrit, alimentat greșit, nevaccinat și avea o igienă precară. Medicii au recomandat chemarea ambulanței și internarea de urgență. În loc să accepte ajutorul, femeia a fugit cu copilul din caravană. Nu pentru că nu ar fi fost grav, nu pentru că nu i s-a explicat. Ci pentru că, potrivit relatării făcute de Raluca Buzea, manager Programe de Sănătate la Crucea Roșie, femeia se temea că nu va avea cu ce să se întoarcă de la spital și că nu va putea respecta acasă indicațiile medicale. A fost nevoie de intervenția asistenței sociale, a poliției și a colegilor de la filiala locală pentru ca mama să fie găsită. În cele din urmă, ea și copilul au fost internați. Cazul rămâne o radiografie tăioasă a vulnerabilității din satele Iașului: pentru unii oameni, spitalul nu înseamnă doar tratament, ci drum, bani, frică, neputință și birocrație.

Când lipsa banilor devine frică de medic

Crucea Roșie descrie o realitate întâlnită în mai multe zone rurale din Moldova: localități în care un singur medic trebuie să acopere prea mulți pacienți. Uneori, medicul ajunge într-un sat doar o zi pe săptămână. Alteori, nici măcar atât. Raluca Buzea spune că, în caravanele Crucii Roșii, aproximativ 40% dintre persoanele consultate au declarat că nu au fost niciodată la medic. Nu este vorba despre oameni care au ratat un control anual, ci despre persoane care nu și-au verificat niciodată tensiunea, nu au făcut analize și nu au avut o evaluare medicală de bază. Un episod relatat de echipele Crucii Roșii spune totul: o femeie s-a speriat când tensiometrul i-a strâns brațul, pentru că era prima dată când i se lua tensiunea. Așa arată prevenția medicală acolo unde sistemul nu ajunge: oamenii află prea târziu ce boală au, iar medicii îi văd abia când problemele s-au agravat.

În Moldova, problema nu se oprește la Iași. La Horodiștea, în județul Botoșani, aproape de granița de nord, echipele Crucii Roșii au găsit foarte multe persoane cu dizabilități, copii, adulți și bătrâni. Au fost semnalate și numeroase cazuri de afecțiuni psihice grave, într-o comunitate aflată departe de infrastructura medicală care ar putea face diferența.

Nu caravana trebuie să țină loc de sistem

Caravanele medicale pot salva cazuri, pot descoperi boli, pot trimite oameni către spitale și pot aduce medici acolo unde nu ajung de obicei. Dar ele nu pot înlocui un sistem medical funcțional. Nu pot fi singura punte dintre sat și spital. Nu pot deveni soluția permanentă pentru comunități întregi lăsate fără medic, fără transport, fără screening și fără sprijin social.

Cazul mamei din Iași care a fugit cu bebelușul bolnav nu trebuie citit ca o simplă întâmplare șocantă. Este un avertisment. În ruralul ieșean, frica de medic poate ascunde frica de costuri, de drumuri, de indicații imposibil de urmat și de un sistem în care oamenii vulnerabili nu se simt ajutați, ci pierduți.

Teona SOARE