INCHIDE

Scandalul sporurilor din Justiție se adâncește! Ministerul nu știe câți bani se plătesc pentru diurnă

Scandalul sporurilor din Justiție se adâncește! Ministerul nu știe câți bani se plătesc pentru diurnă

* scandalul „diurnei speciale” pentru magistrați ia amploare! * Ministerul Justiției ridică din umeri și pasează responsabilitatea: „Nu avem competențe”

Controversa privind controversata „diurnă specială” de 2% pe zi acordată unor magistrați este departe de a se încheia. După ce în spațiul public au apărut acuzații privind menținerea acestui beneficiu salarial în ciuda modificărilor legislative, Ministerul Justiției transmite că nu are competența de a verifica situația, nu deține date despre beneficiari și nici nu poate estima impactul asupra bugetului de stat. Răspunsul oficial riscă însă să alimenteze și mai mult suspiciunile legate de modul în care sunt gestionate drepturile salariale din sistemul judiciar.

Totul a pornit de la o interpelare parlamentară în care au fost invocate informații apărute în presă potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii ar fi decis să mențină acordarea unei diurne de 2% pe zi pentru unii magistrați, deși legislația aflată în vigoare ar interzice continuarea acestui mecanism salarial.

În același context au fost formulate întrebări privind numărul beneficiarilor, valoarea sumelor încasate lunar, impactul bugetar estimat pentru anul 2026 și eventualele măsuri dispuse de Ministerul Justiției pentru verificarea legalității acestor plăți.

Ministerul Justiției: „Nu avem competența să verificăm”

În răspunsul oficial, Ministerul Justiției susține că atribuțiile sale sunt limitate la elaborarea cadrului legislativ și la asigurarea funcționării sistemului judiciar, fără a avea competențe privind verificarea modului în care alte instituții acordă drepturi salariale magistraților.

Mai mult, instituția afirmă că nu deține nicio situație privind numărul beneficiarilor, valoarea diurnelor plătite sau impactul financiar pe care aceste drepturi îl au asupra bugetului public.

Practic, ministerul transmite că nu poate spune nici câți magistrați beneficiază de această diurnă, nici câți bani sunt cheltuiți lunar și nici cât va costa măsura în 2026.

Responsabilitatea este mutată către Înalta Curte și Parchetul General

Explicația oferită de Ministerul Justiției este că instituția nu administrează bugetele de salarii ale instanțelor și parchetelor.

Potrivit prevederilor legale invocate în răspuns, bugetele pentru cheltuielile de personal ale instanțelor sunt gestionate de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar cele ale parchetelor de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin procurorul general, care au calitatea de ordonatori principali de credite.

În consecință, ministerul susține că toate actele privind salarizarea și celelalte drepturi de natură salarială sunt emise de aceste instituții, nu de Ministerul Justiției.

CSM, în afara controlului Ministerului

Un alt aspect subliniat în răspuns este că Ministerul Justiției nu exercită autoritate asupra Consiliului Superior al Magistraturii și nu poate controla sau verifica deciziile adoptate de această instituție.

Mai mult, ministerul precizează că nu este abilitat să dispună controale privind modul în care alți ordonatori principali de credite gestionează plata drepturilor salariale ale magistraților.

Cu alte cuvinte, în ciuda întrebărilor privind legalitatea menținerii diurnei de 2% și a impactului financiar asupra bugetului public, Ministerul Justiției afirmă că nu poate interveni și nici nu poate furniza informațiile solicitate.

Răspunsul oficial nu lămurește însă aspectele esențiale care au generat controversa.

Nu este precizat câți magistrați încasează în prezent această diurnă, care este valoarea totală a sumelor plătite din bani publici, dacă mecanismul este sau nu compatibil cu legislația actuală și nici dacă există o analiză privind impactul bugetar al acestor cheltuieli.

Astfel, una dintre cele mai controversate teme privind salarizarea din sistemul judiciar rămâne în continuare fără un răspuns clar, în timp ce responsabilitatea este transferată între instituțiile implicate. Daniel BACIU