Cartoful, tot mai rar în fermele din Iași. Statul reia ajutorul

* programul de susținere a producției de cartof de consum revine în 2026, după un an de pauză * fermierii pot primi până la 300 de euro pe hectar * cifrele din Iași arată cât de mult s-a restrâns cultura comercială

Guvernul a relansat în 2026 programul de susținere a producției de cartof de consum, iar Direcția pentru Agricultură Județeană Iași a început informarea fermierilor. Schema este reglementată are un buget total de 26,625 milioane de lei. Ajutorul poate ajunge la 300 de euro pentru fiecare hectar cultivat, cu 50% peste nivelul maxim acordat în programul din 2024, când sprijinul era de 200 de euro pe hectar. Programul din 2026 vine după un an de pauză. În 2025 nu a existat o schemă națională distinctă de minimis dedicată cartofului de consum.

Doar cinci fermieri din Iași au primit bani în 2024

Pentru a intra în program, producătorii trebuie să cultive o suprafață de minimum 0,3 hectare și să obțină cel puțin 12 tone de cartofi la hectar. Pot solicita banii persoane fizice care dețin atestat de producător, PFA, întreprinderi individuale sau familiale și societăți care desfășoară activități agricole. Cultura trebuie verificată înainte de recoltare, iar fermierii trebuie să respecte condițiile și termenele prevăzute de schemă. În cazul în care valoarea totală a solicitărilor depășește bugetul programului, cuantumul acordat pe hectar poate fi diminuat proporțional.

Datele din ultima schemă derulată arată dimensiunea redusă a sectorului comercial al cartofului în județ. În 2024 s-au înscris în program șase producători din Iași, iar numai cinci au fost declarați eligibili. Suprafața totală acceptată la plată a fost de 9,47 hectare, iar suma acordată beneficiarilor a fost de 9.419,81 lei, potrivit raportului oficial al Prefecturii Iași.

Producția de cartof s-a prăbușit în ultimul deceniu

Declinul se vede și în statisticile agricole. În 2014, județul Iași producea peste 141.000 de tone de cartofi. Pentru 2024, estimările indicau aproximativ 25.600 de tone, adică o scădere de peste 80% într-un deceniu.

Suprafața cultivată rămânea de ordinul câtorva mii de hectare, însă aproape toată era concentrată în gospodăriile populației. Exploatațiile comerciale ocupau doar o fracțiune din total.

Explicațiile sunt economice. Cultura cartofului presupune costuri mari cu materialul de plantat, tratamentele, combustibilul, irigațiile și depozitarea. La acestea se adaugă riscul secetei și concurența cartofilor aduși din import.

Pentru fermierii care nu au acces la irigații, un an secetos poate reduce puternic producția și poate transforma o cultură deja scumpă într-una nerentabilă. Dan DIMA